Preoţi, credincioşi, jandarmi în uniforme de gală cu torţe, în procesiune sâmbătă seară în Capitală

Sâmbătă şi duminică, la Biserica Icoanei din Bucureşti va avea loc a VII-a ediţie a manifestării religios-culturale intitulate "Icoana - fereastră spre Dumnezeu", organizată de Arhiepiscopia Bucureştilor şi Protoieria 2 Capitală în colaborare cu Primăria Sectorului 2. Manifestarea marchează Duminica Ortodoxiei - prima duminică din postul Sfintelor Paşti.

Sărbătoarea a început vineri, când a fost adusă, la Biserica Icoanei din Capitală, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mânăstirea Hadâmbu, judeţul Iaşi, care va rămâne acolo până luni.

Despre puterea icoanei, părintele Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, spune că a scăpat neatinsă de foc dintr-un incendiu care a distrus totul în jur.

"În seara zilei de 22 ianuarie 2003, un incendiu puternic a izbucnit în Mănăstirea Hadâmbu, câteva zeci de chilii pierind în flăcari. În urma incendiului, întreaga clădire s-a transformat în scrum, precum şi cărţile şi obiectele bisericeşti adăpostite în aceasta, iar paraclisierul a murit. Doar icoana Maicii Domnului, numită făcătoare de minuni, a scăpat neatinsă de flăcări, fără a fi protejată în vreun fel aparte", spune Stoica.

Icoana păstrată în Mănăstirea Hadâmbu o înfăţisează pe Maica Domnului cu Pruncul, într-un mod aparte, Pruncul fiind ţinut pe mâna dreaptă a Maicii Domnului, iar nu pe cea stângă, precum în toate celelalte icoane. Icoana de la Hadâmbu seamănă cu Icoana Maicii Domnului "Axion Estin", una dintre cele mai renumite şi iubite icoane din Biserica Ortodoxă, păstrată în Biserica Protaton, biserica centrală din Careia şi cea mai veche din întreg Sfantul Munte Athos, a mai relatat Stoica.

"Ştim că Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Hadâmbu este una dintre icoanele făcătoare de minuni din ţara noastră. Acest fapt se datorează mirului care izvorăşte din icoană săptămânal, precum şi minunilor nenumărate care s-au săvârşit înaintea ei. Icoana Maicii Domnului din Mănăstirea Hadâmbu a fost zugrăvită în anul 1938, de către preotul Octavian Zmău, din oraşul Roman. Icoana a stat 30 de ani închisă într-o ladă, în altar. Abia în anul 1990, aceasta a fost aşezată în biserica mănăstirii, după noua sfinţire a acesteia. Icoana a fost ferecată în argint de către meşterul Ion Contfas, din localitatea Târgu Neamţ. Cele două coroane ale icoanei sunt din aur, decorate cu pietre preţioase, rubine, safire şi smaralde, donate de familia Constantin, Roxana şi Elena Amarinei din Piatra Neamţ", a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Slujitorii mănăstirii au spus că, în duminica Bobotezei în 1992, pentru prima dată, ochiul drept al Maicii Domnului de la Hadâmbu a lăcrimat, iar mai apoi, în anul 1993, în ajunul sărbătorii Sfintei Parascheva, din umărul drept al Maicii Domnului au curs trei picături mari de mir. În data de 22 februarie 1995 a curs mir din mitra Maicii Domnului, mir care a stat la vedere aproape două săptămâni. În vara şi toamna anului 1998, icoana a vărsat mir din chipul Pruncului şi din veşmintele Maicii Domnului, potrivit relatărilor.

Sărbătoarea Ortodoxiei continuă sâmbătă când, după slujba vecerniei, oficiată de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanu, episcop vicar patriarhal, va avea loc, de la ora 18,30 procesiunea "Lumina Ortodoxiei". La procesiune vor participa preoţii şi credincioşii cu lumânări aprinse care vor cânta imnuri bisericeşti, dar şi un detaşament de jandarmi în uniforme de gală cu torţe aprinse.

O a doua procesiune va avea loc în Duminica Ortodoxiei, după Sfânta Liturghie, începând cu ora 13,30. Atunci, PS Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, alţi preoţi şi credincioşi vor străbate străzile din jurul parcului Icoanei, purtând cu ei icoana Maicii Domnului. Procesiunea se va încheia cu sfinţirea icoanelor aduse de credincioşi.

Prima duminică din postul Paştilor a fost instituită în anul 843 de Sinodul de la Constantinopol ca sărbătoare a Ortodoxiei pentru a sublinia biruinţa dreptei credinţe asupra iconoclasmului, erezie care susţinea că sfintele icoane nu trebuie cinstite.

Potrivit hotărârii Sfântului Sinod, în Duminica Ortodoxiei, în toate bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate, se organizează colecta pentru constituirea Fondului Central Misionar destinat operei misionare, social-filantropice, educaţionale a Bisericii Ortodoxe Române şi sprijinirii parohiilor sărace din ţară şi străinătate. Colecta se va desfăşura până în ziua de duminică, 30 martie 2014.

Tot pentru această sărbătoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a adresat clerului şi credincioşilor ortodocşi o scrisoare pastorală, care va fi citită în toate bisericile şi mănăstirile din Patriarhia Română, în care se vorbeşte despre începuturile cinstirii icoanelor, dar şi obligaţia de a-i ajuta pe cei săraci, bolnavi şi singuri.

"În aceste vremuri marcate de lipsuri materiale, dar mai ales de criză morală, avem datoria de a contribui, după putere, la ajutorarea aproapelui, la solidaritate concretă. Amintindu-ne că nu prisosul, ci bănuţul văduvei sărace a fost mai apreciat de Hristos, prin colecta la fondul central misionar vor fi sprijinite activităţile bisercii desfăşurate spre binele şi folosul credincioşilor, cum ar fi ajutorarea oamenilor aflaţi în suferinţă, bătrâni , oameni singuri, familiile sărace şi cu mulţi copii, construirea de lăcaşuri de cult în parohiile mici şi sărace; apărarea şi promovarea dreptei credinţe, păstrarea identităţii naţionale, spirituale şi culturale a românilor aflaţi departe de ţară, promovarea învăţământului teologic şi religios, punerea în valoare a patrimoniului sacru şi a spiritualităţii ortodoxe româneşti", se spune în pastorală.