Preoţii divorţaţi sau recăsătoriţi nu mai pot rămâne în funcţii de conducere

Sfântul Sinod a hotărât în luna februarie că toţi clericii divorţaţi, văduvi sau despărţiţi şi recăsătoriţi, precum şi cei văduvi şi recăsătoriţi nu mai pot ocupa posturi de conducere în administraţia bisericească la nivel de protopopiat, eparhie şi patriarhie.

De asemenea, ei nu mai pot ocupa post de preot paroh, care este post de conducere, nu pot promova în alte parohii, nu pot fi propuşi şi nu pot primi ranguri bisericeşti, nu pot fi încadraţi şi nu pot funcţiona în învăţământul teologic, preuniversitar sau universitar, nu pot solicita mutarea de la o eparhie la alta, decât cu observarea atentă a situaţiei canonice şi menţionarea acesteia în fişa personală, potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constatin Stoica, a declarat luni, agenţiei MEDIAFAX, că în cadrul Bisericii Ortodoxe Române sunt peste 500 de preoţi divorţaţi, văduvi sau despărţiţi şi recăsătoriţi din totalul celor 16.000 existenţi la nivel naţional.

"Fiecare ierarh va aduce la cunoştinţă Sfântului Sinod situaţia cazurilor din eparhiile pe care le conduc şi măsurile luate. Vorbim de aproximativ trei la sută din preoţii aflaţi în această situaţie, dar nu ştim câţi dintre ei ocupă posturi de conducere. Aceasta vom putea afla la următoarea şedinţă a Sfântului Sinod care va avea loc în vară. Din păcate numărul preoţilor care divorţează a crescut şi din acest motiv Sfântul Sinod a hotărât înăsprirea pedepselor în astfel de situaţii", a mai spus părintele Stoica.

Preoţii care divorţează şi se recăsătoresc vor fi sancţionaţi cu pedeapsa depunerii din treapta preoţiei adică nu vor mai avea voie să slujească având funcţie de conducere.

Totodată, în zonele izolate unde există în biserică un singur preot, acesta fiind paroh şi care se află într-o astfel de situaţie va trebuie fie mutat la o altă biserică în care să slujească, dar fără a mai ocupa post de conducere, sau va rămâne în lăcaşul în care se află dar pe o treaptă inferioară, fiind adus paroh un preot de la altă biserică, a mai spus Stoica.

Dacă se va constata că preotul care a primit această sancţiune a fost părăsit de soţie, are rezultate pastorale deosebite, dovedeşte calităţi misionar - pastorale şi comportament bisericesc, are relaţii bune cu credincioşii din parohie, are o pregătire teologică deosebită, are copii în întreţinere, de la caz la caz, poate lucra în administraţia bisericească, în activităţi filantropice, în activităţi cu caracter cultural-educaţional, în învăţământul de stat sau în posturi neclericale de cântăreţi bisericeşti pentru a nu fi îndepărtaţi din cadrul bisericii, chiar dacă nu mai slujesc la Sfântul Altar.

"Hotărârea are ca scop întărirea instituţiei familiei preotului ortodox prin măsuri pastorale care au rolul de a consolida şi evidenţia personalitatea religios-morală a preotului şia întregii lui familii în comunitate, ca exemplu de trăire morală şi comportament creştin, precum şi ca factor esenţial pentru o bună pastoraţie a credincioşilor", potrivit sursei citate.

În acelaşi timp, pentru a păstra, potrivit îndatoririlor sale, "unitatea dogmatică, liturgică şi canonică, precum şi comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă şi fidelitatea faţă de disciplina Bisericii Ortodoxe Universale", Sfântul Sinod a hotărât ca la nivelul eparhiilor Înaltpreasfinţiţii şi Preasfinţiţii Chiriarhi să respecte cu stricteţe prevederile canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti, care nu admit recăsătorirea clericilor, sancţionând, potrivit prevederilor regulamentare, clericii aflaţi în această situaţie.

"În concluzie, soluţiile pastorale prevăzute de recenta hotărâre a Sfântului Sinod evidenţiază modalitatea de menţinere a ordinii canonice în Biserica Ortodoxă Română în paralel cu ajutorarea preoţilor divorţaţi sau divorţaţi şi recăsătoriţi", a conchis sursa citată.