Preparate tradiţionale de Paştele ortodox

• Ouă vopsite- ouă fierte şi vopsite în diferite culori, simbolizând viaţa şi bucuria. Se sparg între ele după formula "Hristos a înviat! - Adevărat a înviat!". Este o tradiţie mai degrabă de origine păgână decât creştină. 
• Culorile la vopsirea ouălor de Paşte au diferite semnificaţii, în funcţie de tradiţia şi credinţa fiecăruia. În general, se consideră că:
  • Roşu - simbolizează sângele lui Iisus, focul, soarele, dragostea, viaţa şi bucuria de a trăi
  • Portocaliu: este culoarea soarelui şi a luminii, dar şi a bucuriei şi a veseliei. Simbolizează puterea lui Dumnezeu şi a dragostei sale pentru oameni
  • Galben - reprezintă lumina, recolta, ospitalitatea, fericirea
  • Verde - exprimă reînnoirea şi forţa naturii, prospeţimea, rodnicia, speranţa
  • Albastru - înseamnă credinţă, cer, seninătate, vitalitate, sănătate
  • Violet: este culoarea postului şi a pocăinţei, dar şi a regalităţii şi a demnităţii. Simbolizează suferinţa lui Iisus înainte de răstignire şi speranţa învierii
• Friptură de miel - carne de miel la cuptor sau la grătar, condimentată cu usturoi, rozmarin şi alte ierburi. Se serveşte cu cartofi sau salată verde. Carnea de miel de Paşte are o semnificaţie religioasă profundă, care se leagă de sacrificiul lui Iisus Hristos pentru mântuirea omenirii. Mielul este un simbol al lui Iisus, numit „Mielul lui Dumnezeu”, care s-a jertfit şi a murit pe cruce precum un miel nevinovat. Consumul de carne de miel în ziua de Paşte este, aşadar, un mod de a comemora şi a celebra jertfa şi învierea lui Iisus, care a spălat păcatele oamenilor cu propriul său sânge. Tradiţia de a mânca carne de miel de Paşte provine din iudaism, unde mielul era sacrificat în timpul Paştelui evreiesc, care marca eliberarea poporului evreu din robia egipteană. Sângele mielului era folosit pentru a stropi uşile caselor evreilor, pentru a-i proteja de îngerul morţii. Creştinii au preluat acest obicei şi l-au transformat într-un simbol al lui Iisus, care este considerat noul Paşte al creştinilor. 
• Pasca - un cozonac rotund şi pufos, umplut cu brânză dulce, stafide şi coajă de lămâie. Se decorează cu aluat împletit sau cu cruci din aluat. Simbolizează trupul lui Hristos şi mormântul său gol după datina neopăgână, introdusă în tradiţia creştină. 
• Ciorbă de miel - o supă acră din carne de miel şi legume, aromată cu leuştean, tărhon sau pătrunjel. Se poate face cu măcriş sau cu borş.
• Cozonac - un alt tip de cozonac, mai mare şi mai lung, umplut cu nucă, cacao, mac sau rahat. Se coace în forme speciale şi se pudrează cu zahăr. Este un desert tradiţional pentru sărbători. Cozonacul simbolizează sărbătoarea Învierii şi de bucuria de a împărţi pâinea cu cei dragi, deşi este un desert balcanic, mai degrabă de origine păgână sau folclorică decât creştină. 
• Vinul este o băutură tradiţională la masa de sărbătoare, care se asortează bine cu friptura de miel şi cu deserturile pe bază de brânză şi fructe.
• Înainte de masa de Paşte, creştinii trebuie să mănânce pâinea sfinţită şi stropită cu vin de la biserică. Pâinea simbolizează Trupul lui Hristos, iar vinul simbolizează Sângele Său vărsat pentru Mântuirea lumii. 
• Peştele - pe lângă miel, creştinii pot opta să mănânce peşte. Nu contează dacă este somon, hering, păstrăv, macrou. Peştele este un simbol al creştinilor din primele veacuri, când era folosit ca un semn secret de recunoaştere între credincioşi. Numele grecesc al peştelui (IHTIS)   însemna Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul.  Hristos a hrănit  mulţimile de oameni cu pâine şi peşte. Peştele era şi un simbol al botezului cu apă şi iertarea de păcate.  

De altfel, pe plan astrologic, activitatea lui Hristos pe Pământ şi apariţia creştinismului au marcat tranziţia de la era astrologică a Berbecului la era astrologică a Peştilor în care ne aflăm în prezent. 

Mielul ar reprezenta Vechiul Testament, de la momentul sacrificării mieilor de Paştele Evreiesc pe durata Exodului din Egipt, iar Peştii ar reprezenta Noul Testament, când Iisus a pescuit oameni pentru a-i mântui.