Preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul": Câteva mii de bucureşteni riscă să moară în cazul unui cutremur de intensitatea celui din 4 martie 1977

"Câteva mii de bucureşteni riscă să moară în cazul unui cutremur de intensitatea celui din 4 martie 1977. O estimare exactă nu este posibilă pentru că o mulţime de date importante nu există", declară preşedintele ONG-ului, într-un comunicat remis, duminică, 4 martie, la împlinirea a 35 de ani de la cutremurul din 1977.

În opinia lui Nicuşor Dan, există trei tipuri de date relevante în protejarea clădirilor la riscul seismic. În ce priveşte "Harta de hazard seismic", aceasta trebuie să conţină, pentru fiecare zonă a oraşului, analiza mişcării seismice a terenului. Cu privire la "vulnerabilitatea seismică a clădirilor", în opinia lui Nicuşor Dan, constituie analiza riscului care ţine de structura de rezistenţă a clădirii. Iar "Harta de risc seismic" combină informaţia din cele două baze de date precedente, analizând riscul seismic al fiecărei clădiri în parte.

Ţările cu risc seismic au realizat baze complete de date cu aceste informatii de cativa zeci de ani. De exemplu Istambulul a realizat în 2002, în colaborare cu Japan International Cooperation Agency (JICA), o bază completa de date, afirmă Nicuşor Dan, candidat pentru funcţia de primar al Capitalei.

În cazul Bucureştiului, spune Nicuşor Dan, nu exista o hartă de hazard seismic, fiind luată în considerare doar o medie a acceleraţiei de vârf a terenului pentru întreg oraşul. Nu există o analiză completă a clădirilor cu risc seismic. Au fost verificate doar câteva mii de clădiri, în special clădirile înalte construite înainte de 1945. Neexistând harta de hazard seismic, estimarea de risc seismic se face aproiximativ, luând în calcul valoarea medie pentru Bucureşti.

Citeşte şi: REPORTAJ - Mărturii şocante despre cutremurul din 4 martie 1977: Erau mormane de moloz şi oameni care scormoneau să scoată oameni

În ce priveşte consolidarea clădirilor cu risc seismic, Nicuşor Dan indică site-ului Primăriei municipiului Bucureşti, potrivit căruia, după 1989 au fost consolidate 26 de clădiri.

Numarul cladirilor consolidate este infim fata de cele aproximativ 2000 de cladiri incadrate ca avand risc seismic. Asa cum am aratat in sectiunea precedenta, numarul cladirilor cu risc seismic este mai mare decat 2000, intrucat analiza nu a fost finalizata.

Conform Ordonantei Guvernului 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, exista fonduri alocate de la bugetul statului si de la bugetele locale pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic. Lucrarile sunt platite de primarii, iar proprietarii trebuie sa le ramburseze in 25 de ani in rate fara dobanda dupa terminarea lucrarilor.

Motivele pentru care in ciuda fondurilor existente cladirile cu risc seismic nu se consolideaza sunt: Ordonanta 20/1994 obliga proprietarii sa-si consolideze cladirile, dar nu impune sanctiuni daca acestia nu o fac; în ciuda miilor de apartamente pe care le poseda (si a caror lista nu a fost niciodata facuta publica), Primaria Municipiului Bucuresti nu a organizat un fond de apartamente de tranzit in care sa poata sa mute proprietarii carora le consolideaza locuintele; locatarii nu au incredere in proiectele de consolidare propuse de Primarie.

Citeşte şi: REPORTAJ: "Memoria" clădirilor distruse în cutremurul din 4 martie, intactă şi după 35 de ani - GALERIE FOTO

Despre clădirile noi, Nicuşor Dan spune că există risc seismic şi la clădiri construite după 1990, din mai multe cauze. "Nerespectarea legii în construcţii. Există un procent important de cladiri care au mai multe etaje decăt cele prevăzute de autorizaţie. Prin urmare structura de rezistenţă a construcţiei nu este adaptată construcţiei finale. De exemplu, construcţia din Calea Dudeşti nr. 94, care a pornit cu o autorizaţie pentru şase etaje şi a sfârşit prin a avea zece etaje", arată sursa citată.

Liderul "Salvaţi Bucureştiul" susţine că nu există o estimare exactă a procentului de construcţii ilegale din Bucureşti. Conform unei adrese a Inspectoratului de Stat în Construcţii, jumătate din documentaţiile de urbanism verificate sunt ilegale. "Putem presupune ca jumătate din construcţiile noi din Bucureşti sunt ilegale", afirmă Dan.

El spune că nu trebuiau ignorate condiţiile terenului la eliberarea autorizaţiei de construire. "Mai multe blocuri construite în Parcul Prisaca Dornei sunt construite pe o fostă groapa de gunoi. Existenţa hărţii de hazard seismic pomenită ar elimina astfel de situaţii", declară Nicuşor Dan, adăugând că nu ar trebui să lipsească un control temeinic al Inspectoratului de Stat în Construcţii asupra respectării proiectelor tehnice şi asupra materialelor folosite.

Seismul din 1977 s-a produs la ora 21.22, având efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi a făcut în timp de aproximativ 56 de secunde 1.570 de victime, din care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost aproximativ 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.