Preşedintele CJ Harghita: Solicit Guvernului să fie aprobată, prin HG, folosirea simbolurilor locale

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, la Miercurea Ciuc, că utilizarea steagului secuiesc trebuie să fie rezolvată în condiţiile legii, aşa cum a fost soluţionată şi problema plăcuţelor bilingve.

Potrivit acestuia, folosirea simbolurilor locale este permisă "peste tot în Uniunea Europeană" şi responsabilitatea în acest caz revine Guvernului României, "care nu are curajul" să aprobe sau să interzică, printr-un articol de lege, utilizarea steagului secuiesc, ascunzându-se în spatele prefecţilor, Poliţiei şi instanţelor judecătoreşti.

"Am găsit problema de fond, Guvernul nu are curajul să spună clar, este posibilă folosirea simbolurilor locale sau nu şi chiar se ascunde în spatele prefecţilor, Poliţiei, al instanţelor şi nu are curaj să îşi asume, dacă vrea, interzicerea simbolurilor locale. Pentru că o astfel de lege nu există şi, dacă mergem conform Codului Civil, ce nu este interzis prin lege se poate practica, folosi. Aşa este în viaţă, pentru că nu avem lege pentru tot, cum să deschidem o uşă, ce să facem în fiecare moment al unei zile", a spus Borboly Csaba.

Şeful CJ a susţinut că unii politicieni "care trăiesc din circ şi vor să fie faimoşi, auziţi, care vor să intre în prime-time news" se folosesc de "denunţători anonimi, de denunţători cu nume sau de ONG-uri care iarăşi denunţă", în loc să rezolve problema printr-un articol de lege, la oricare dintre şedinţele săptămânale ale Executivului.

"Solicit Guvernului să fie aprobată, prin Hotărâre de Guvern, situaţia folosirii simbolurile locale. Printr-un singur articol, dacă Guvernul vrea să interzică, să scrie că este interzis şi gata. Dar dacă nu, atunci să spună că se pot folosi, ca şi în alte state europene", a precizat Borboly.

El a făcut referire, totodată, la zeci de persoane, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi profesori, care au fost "calomniate" şi audiate după ce au arborat drapelul secuiesc pe instituţiile pe care le conduc, ca urmare a acţiunilor în justiţie introduse de profesorul Ilie Şandru din Topliţa, după ce Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat, definitiv, hotărârea Consiliului Judeţean Harghita din 2009, prin care steagul secuiesc a fost aprobat ca drapel al judeţului.

"Eu cred că este scandalos faptul că oameni cinstiţi sunt calomniaţi. Să nu vorbim de mine sau de primari, care suntem denunţaţi aproape în fiecare zi cel puţin o dată, să vorbim despre directorii de şcoli care niciodată în viaţa lor nu au fost implicaţi într-un caz penal, care merg să dea declaraţii la Poliţie, la Procuratură, la instanţă. Aceşti oameni nu sunt criminali, pentru că nu au făcut nimic împotriva legii", a afirmat Borboly.

Borboly Csaba a afirmat, de asemenea, că acţiunile în justiţie ale profesorului Ilie Şandru ar putea prejudicia românii care trăiesc în afara ţării, de exemplu în Ungaria sau Serbia, prin crearea unui precedent care poate fi folosit împotriva românilor de acolo, dar dăunează, în acelaşi timp, stării de spirit a populaţiei din interiorul României.

În opinia acestuia, interzicerea folosirii simbolurilor secuilor "ar aduce României o lumină foarte proastă", şi "menţinerea acestei situaţii nu este în interesul nimănui", întrucât folosirea simbolurilor locale este o practică europeană.

"Niciun steag nu este arborat împotriva nimănui şi steagul secuiesc, ori vrem, ori nu vrem, reprezintă şi este un simbol al acestei regiuni. Opinia românească trebuie să înţeleagă că folosirea simbolurilor locale este o practică europeană, în mai multe judeţe din România sunt folosite simbolurile locale şi pot să enumăr Gorj, Timiş, Cluj, Maramureş, Alba etc", a menţionat preşedintele CJ Harghita.

Totodată, el a făcut apel la calm şi la dialogul paşnic între maghiarii şi românii din Harghita, care nu pot trăi "paralel" şi pe care îi leagă istoria.

"Indiferent de decizia Judecătoriei Miercurea Ciuc, fac un apel la calm, pentru că ura naşte ură şi fiecare pumn primit, dacă se dă înapoi, atunci iarăşi nu ajungem nicăieri. În Harghita am încercat să reîncepem un dialog din care toată lumea să beneficieze de ceva pozitiv şi nu negativ, pentru că noi trăim aici, indiferent de ce limbă vorbim, şi trebuie să găsim o cale paşnică, aici sunt foarte multe familii mixte şi ne leagă istoria, ne leagă totul, deci nu putem să trăim paralel şi nu putem să impunem nişte restricţii numai pentru unii, pentru că nu sunt de etnie majoritară din ţară", a conchis preşedintele CJ Harghita.