Preşedintele Colegiului Medicilor a pierdut definitiv procesul cu ANI privind conflictul de interese

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins recursul formulat de Vasile Astărăstoae împotriva deciziei din 22 mai 2013 a Curţii de Apel Piteşti, unde preşedintele CMR ceruse anularea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate privind conflictul de interese.

"Modificaă sentinţa recurată în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamantul Astărăastoae Vasile privind Raportul de evaluare nr.128018/G/II/14.12.2011, ca inadmisibilă. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate", se arată în minuta deciziei irevocabile a instanţei supreme, din 3 iulie.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa, în decembrie 2011, că Vasile Astărăstoae ar fi fost în conflict de interese şi ar fi comis abuz în serviciu când a semnat contractele de muncă şi de prestări servicii între el şi Institutul de Medicină Legală Iaşi şi Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" din Iaşi, instituţii pe care le conducea, precum şi cu fiica sa, Daniela Astărăstoae, în cadrul derulării mai multor proiecte cu finanţare europeană. Cei doi ar fi obţinut astfel 204.759 de lei.

ANI preciza că Vasile Astărăstoae a fost numit rector pentru perioada 2008 - 2012, fiind implicit şi ordonator principal de credite al UMF Iaşi. Din 1 mai 2010, Vasile Astărăstoae a participat, în baza a patru contracte de muncă, respectiv de prestări servicii, la impementarea a trei proiecte cu finanţare europeană, atât în calitate de reprezentat legal al UMF Iaşi, instituţie publică parteneră în proiect, cât şi în calitate de salariat.

Vasile Astărăstoae a contestat, în ianuarie 2012, raportul de evaluare al ANI, iar dosarul s-a judecat la Curtea de Apel Iaşi până în 22 februarie 2013, când cauza a fost mutată, la cererea acestuia, la Curtea de Apel Piteşti.

Citeşte şi: Preşedintele CMR, Vasile Astărăstoae, trimis în judecată pentru conflict de interese

În 22 mai 2013, Curtea de Apel Piteşti a respins cererea lui Vasile Astărăstoae de anulare a hotărârii ANI din decembrie 2011. Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care în 3 iulie a dat o decizie irevocabilă în acest dosar.

Potrivit Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, "persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate".

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit, joi, că sintagma "aceeaşi funcţie" folosită când o persoană este găsită în incompatibilitate sau în conflict de interese se referă la toate funcţiile alese, nu doar la cea pe care a ocupat-o. Astfel, interdicţia de a ocupa o funcţie eligibilă pe o perioadă de trei ani se adresează tuturor persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese.

Vasile Astărăstoae a fost reclamat de Agenţia Naţională de Integritate la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice.

În aprilie, Parchetul instanţei supreme l-a trimis în judecată pe Vasile Astărăstoae, pentru conflict de interese, iar dosarul se judecă din 9 mai la Judecătoria Iaşi.

Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că Astărăstoae s-ar fi angajat în proiectul european "Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico-legale" câştigat şi implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iaşi, al cărui director era la vremea respectivă.

"În cadrul acestui proiect, inculpatul, în calitate de director al IML, a încheiat contracte de muncă şi de prestări servicii cu sine însuşi, semnând atât la rubrica angajatorului, cât şi cea a angajatului", declara procurorul de caz Adina Bocai, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.

Anchetatorii susţin că pe toată durata celor 36 de luni ale proiectului ar exista un contract de prestări servicii încheiat de prof. dr. Vasile Astărăstoae, în calitate de director IML şi persoană fizică, pentru suma de 180 de lei pe oră, 20 de ore pe săptămână. În rechizitoriu este precizată şi existenţa unui contract individual de muncă în care, având funcţia de manager de proiect, ar fi primit, lunar, 9.087 de lei. Valoarea integrală a proiectului a fost, conform procurorilor, 8,7 milioane de lei.

Tot în rechizitoriu se precizează că rectorul UMF a fost audiat de către procurorii ieşeni, acesta explicând că IML era ordonator secundar de credite atunci când au fost încheiate cele două contracte. El a mai susţinut în faţa procurorilor că funcţiile i-au fost propuse de Consiliul de Administraţie al IML. Procurorii au precizat însă că la nivelul instituţiei nu exista decât un Consiliu Consultativ, care nu ar avea putere decizională.

În acelaşi rechizitoriu se arată că rectorul a mai fost cercetat pentru conflict de interese în patru contracte în cadrul unor proiecte organizate de către UMF Iaşi, însă în cazul acesta contractele de angajare au fost semnate de către directorul administrativ Daniela Druguş, astfel că s-a dispus clasarea acestor fapte.

Vasile Astărăstoae mai este judecat, alături de alte 18 persoane, în dosarul privind trucarea licitaţiei pentru platforma de e-learning a universităţii ieşene, proiect realizat din fonduri europene cu 6,4 milioane de lei. Procesul în care cele 19 persoane au fost trimise în judecată de procurorii DNA se judecă la Tribunalul Suceava.