Preşedintele CSM: ICCJ a blocat ea însăşi, prin atitudini contradictorii, promovarea judecătorilor

"Problema promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost şi este văzută ca fiiind o prioritate de toţi factorii implicaţi, iar criteriile de transparenţă, obiectivitate au fost de la începutul procesului de dezbatere publică asupra promovării - începutul acestui an, odată cu primele zile de funcţionare ale CSM - coordonatele privind noile reglementări ale promovării la ICCJ. Dincolo de simplele vorbe, fără îndoială că pentru instituţiile implicate, cel puţin pentru Consiliul Superior al Magistraturii, promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe criterii obiective şi transparente într-un cadru legal şi regulamentar reprezintă deja fapte împlinite", arată judecătorul Horaţius Dumbravă, într-un răspuns, la solicitarea agenţiei MEDIAFAX, în legãtură cu diferendul iscat cu privire la promovarea magistraţilor la instanţa supremă.

Lipsa de personal la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este una dintre problemele acute ale justiţiei actuale, iar modalitatea de promovare a judecătorilor la ICCJ este văzută de toate instituţiile implicate - la nivel declarativ - ca una ce se impune a fi transparentă, obiectivă şi pe criterii care să minimizeze discreţionarul din ecuaţia numirii.

În acest context, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, a reamintit faptul că CSM a fost cel care a supus unei ample dezbateri modalitatea de promovare, la începutul lunii martie sesizând Ministrul Justiţiei cu o solicitare privind promovarea unui proiect legislativ privind accederea la ICCJ pe criterii obiective şi transparente.

"De asemenea, iată că Ministerul Justiţiei (MJ), la rândul lui, în calitate de iniţiator legislativ, având în vedere blocajul evident de adoptare a unui act normativ, a acţionat cu determinare prin promovarea unei ordonanţe de urgenţă, tocmai pentru că sunt îndeplinite condiţiile de urgenţă pentru adoptarea unui asemenea act de către Executiv. Nu pot să nu remarc lipsa de consecvenţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a blocat ea însăşi, prin atitudini contradictorii, adoptarea unui cadru legal şi regulamentar privind promovarea la ICCJ, deşi proiectul trimis de CSM iniţiatorului legislativ, cu modificări de substanţă aduse de iniţiator - MJ -, dădea seama de voinţa majorităţii judecătorilor şi procurorilor, puncte de vedere sintetizate în documentul mai sus citat", a afirmat Dumbravă.

Întrebat dacă toată această evoluţie a problemei, acutizată în ultimele luni, ar exista vreun "nod gordian", un "acar Păun", Horaţius Dumbravă a spus: "În mod evident, nimeni nu are de câştigat. Dimpotrivă, întreg sistemul are de suferit. Nodul gordian a fost tăiat în momentul în care MJ a decis să promoveze actul normativ, de fapt modificări aduse Legii 303/2004, prin ordonanţă de urgenţă. Sigur, s-ar putea vorbi de faptul că o astfel de reglementare ar fi trebuit să parcurgă procedura obişnuită a adoptării prin Legislativ. Însă, inconsecvenţa ICCJ, dar mai ales urgenţa şi gravitatea situaţiei în care se află în special Secţia penală a ICCJ - unde aproximativ 30 la sută din posturi sunt vacante, în condiţiile în care este cea mai încercată secţie în aceste luni, cu dosare de înaltă corupţie, cu zeci de recursuri în materia arestării preventive - fac, în opinia mea, să existe condiţiile constituţionale pentru adoptarea unei astfel de Ordonanţe de Urgenţă de către Executiv, mai ales că textul în sine reprezintă acordul de voinţă a aproape întregului sistem de justiţie".

Preşedintele CSM afirmă că acum se poate spune că odată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă, în măsura în care va fi adoptată de Executiv, se intră într-o etapă în sfârşit de promovare efectivă pe cele 12 posturi vacante la nivelul ICCJ pe baze obiective şi transparente.

"Despre acarul Păun ce să spun?! Din ce citesc în presă, Înalta Curte dă vina pe CSM, ministrul Justiţiei afirmă că se vede nevoit să intervină pentru a tranşa absenţa consensului dintre CSM şi ICCJ. Cred că pericolul cel mai mare vine din orgoliile care se dezlănţuie de fiecare dată când sistemul, în ansamblul său, trebuie să facă un pas important .Subliniez că CSM şi MJ au avut o excelentă comunicare şi consens pe aspectele legate de promovarea la ICCJ.

Despre un eventual reproş în gestionarea acestei crize, retrospectiv vorbind, judecătorul Dumbravă a spus că "CSM îşi poate reproşa o oarecare încredere vecină cu naivitatea, că unele situaţii de criză coalizează actorii implicaţi în gestionarea lor şi că instinctul de conservare nu echivalează cu încrâncenarea de a menţine, cu orice mijloace, o stare periculoasă pentru sistem".

"Situaţia este una tranşată odată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă de către Executiv şi se poate spune că intrăm în normalitate. Tot ce e de făcut, odată ce Ordonanţa va fi adoptată, ca atât ICCJ, cât şi CSM să adopte cât mai rapid posibil regulamentele interne la care fac referire dispoziţiile noului act normativ. Sunt 12 posturi vacante actualmente, în raport cu care CSM este dispus să prevadă un calendar al promovării şi în vacanţa judecătorească, în măsura în care şi ICCJ reuşeşte să-şi prevadă un asemenea calendar în ce priveşte evaluarea profesională ce-i revine. Din păcate, procedura declanşată în luna martie, pe Ghidul de promovare ce a fost abrogat, odată cu abrogarea acestui Ghid şi procedura a fost închisă, tocmai pentru că procedura a fost declanşată pe acest Ghid abrogat. Cel puţin, ca membru CSM, aceasta este opinia mea, alte opinii cum că ar fi în vigoare legea, nu are fundament din moment ce procedura secundară în baza căreia a fost declanşată procedura din luna martie a fost abrogată. Sincer, îmi pare rău pentru colegii care s-au înscris pentru această procedură, însă, repet, blocajul inclusiv cu privire la această procedură, nu aparţine CSM, ci el trebuie localizat în altă parte", a declarat şeful Consiliului, judecătorul Horaţius Dumbravă.

Întrebat despre mize, costuri şi victime ca urmare a situaţiei de la ICCJ, preşedintele CSM spune că miza este una uriaşă: "O Înaltă Curte profesionistă, care să aibă judecători promovaţi pe criterii profesionale şi de integritate transparente şi obiective, şi care să reprezinte un model pentru celelalte instanţe. Cu alte cuvinte, va duce, sunt convins de asta, la dinamizarea benefică a activităţii instanţelor pe toate palierele de activitate ale acestora".

În altă ordine de idei - spune Horaţius Dumbravă - nu trebuie uitat faptul că ICCJ este menţionată negativ în ultimele rapoarte ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare convenite cu Comisia Europeană.

"O ICCJ profesionistă şi integră nu înseamnă altceva decât un capitol pozitiv în rapoartele viitoare ale CE în cadrul Mecanismului de Cooperare şi verificare", a afirmat Dumbravă, precizând că, deocamdată, "costurile" sunt suportate direct de colegii judecători de la ICCJ, "care fac sau nu fac faţă unui volum uriaş de dosare". "Şi de justiţiabilii care îşi aşteaptă dreptatea. Alte costuri vor fi de evaluat din jurisprudenţa ICCJ din această perioadă şi din raportul din iulie a Comisiei UE. Victime? Poate nu neapărat victime, dar cu siguranţă mult timp şi energie instituţională irosită", a susţinut Dumbravă.

Despre cine va fi învinsul sau învingătorul din acest diferend, Dumbravă a declarat: "Nu cred că putem vorbi în termeni de război şi nici de competiţie între cele trei instituţii: MJ, ICCJ şi CSM. Fiecare are locul şi rolul bine stabilit şi nu ne suprapunem pe competenţe, atribuţii sau vocaţii. Împreună trebuie să facem sistemul să funcţioneze, În rest, sunt speculaţii şi bârfe".

Sâmbătă, în cadrul unei emisiuni la TVR, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declara că "atât decizia în ce priveşte cine nu merge la ICCJ, cât şi decizia cine poate merge la ICCJ", trebuie să fie în competenţa CSM, fiind inacceptabilă dorinţa instanţei supremă de a desemna ea cine promovează.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de vineri seara, afirma că "avizul conform" propus de ea, pentru promovarea judecătorilor la ICCJ, "nu presupune afectarea atributului constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii privind promovarea judecătorilor".

Consiliul Superior al Magistraturii şi conducerea ICCJ au fost de acord iniţial cu un proiect privind promovarea judecătorilor ICCJ, ulterior acordul a căzând din simplul motiv că instanţa supremă vrea să emită un aviz conform şi nu consultativ, astfel ca decizia de numire a magistraţilor la cea mai înaltă instanţă să-i aparţină.

CSM propunea în proiectul legislativ ca Hotărârea Plenului Consiliului prin care se admite sau se respinge candidatura unui magistrat să se motiveze pentru fiecare candidat în parte, motivele de admitere raportându-se în egală măsură la raportul "consultativ" al colegiului de conducere al ICCJ, la recomandarea comisiei de evaluare şi verificare profesională şi la modul de prezentare a susţinerii candidaturii în faţa Plenului. Opinia sau opiniile separate se motivează de către membrii Plenului, mai propunea Consiliul.

Ministerul Justiţiei a promovat în Parlament proiectul, unde s-a blocat din cauza acestei divergenţe, MJ nevrând să renunţe la avizul doar consultativ pe care să-l aibă Colegiul de conducere a ICCJ în promovarea judecătorilor, în timp ce membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au început negocieri pentru a cădea la un consens.

Astfel, ministrul Predoiu a anunţat că este gata să promoveze un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, "dacă este nevoie", pentru a debloca promovarea judecătorilor la ICCJ.