Preşedintele Iohannis a acordat Drapelul de Luptă Bazei Militare de la Deveselu

Preşedintele Klaus Iohannis discutat, în cadrul primei întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, în luna ianuarie, despre baza de la Deveselu.

Şeful statului a declarat cu acest prilej că l-a informat pe secretarul general al NATO despre progresul făcut de România în dezvoltarea bazei de la Deveselu, care va deveni operaţională până la sfârşitul acestui an.

În plus, preşedintele Iohannis a ţinut să sublinieze ”natura defensivă a acestei baze, care reprezintă o contribuţie importantă a României la parteneriatul cu SUA, pentru a întări capabilităţile NATO”.

China organizează exerciții militare la o bază navală cambodgiană recent extinsă

„Deceniul Iohannis s-a încheiat”: De la COLECTIV şi lupta cu PSD la PANDEMIE şi alianţa cu PSD. Ce evenimente majore s-au produs în timpul celor două mandate ale lui Klaus Iohannis la Cotroceni

Acordul bilateral privind amplasarea de elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul României a fost semnat în 2011, la nivelul miniştrilor de externe, când preşedintele Traian Băsescu a făcut o vizită la Washington. Cu acest prilej, Traian Băsescu şi Barack Obama au adoptat şi declaraţia de parteneriat strategic pentru secolul XXI.

În cazul ambelor documente, echipele de negociere ale României au fost conduse de secretarul de stat Bogdan Aurescu.

Textul acordului privind scutul antirachetă este făcut public pe 23 septembrie, documentul menţionând caracterul exclusiv defensiv al sistemului.

Printre dispoziţiile acestuia figurează că România va stabili un spaţiu aerian restricţionat deasupra şi în jurul Bazei de la Deveselu, urmând să fie stabilite restricţii de trafic aerian. Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite „va avea autoritate exclusivă asupra activităţilor şi operaţiunilor” de la Deveselu, în timp ce România va fi responsabilă pentru asigurarea securităţii şi protecţiei Bazei în afara perimetrului Facilităţii, prevede acordul privind scutul antirachetă.

Ceremonia de înfiinţare şi preluare a comenzii bazei balistice de la Deveselu de către armata americană a avut loc pe 10 octombrie 2014, când s-a dat startul oficial al lucrărilor de construcţie ale amplasamentului.

Ceremonia a fost prezidată de comandantul Forţelor Navale pentru regiunea Africa şi Asia de Sud-Vest, contraamiralul John Scorby. Forţele Navale ale SUA au înfiinţat, astfel, la Deveselu, o nouă Unitate de Sprijin (NSF), a cărei comandă a fost preluată de căpitanul Bill Garren, potrivit Ambasadei SUA la Bucureşti.

Contraamiralul John Scorby a precizat, cu acest prilej, că ceremonia de înfiinţare şi preluare a comenzii bazei balistice de la Deveselu este un punct de referinţă, întrucât astfel se sporeşte capacitatea de apărare împotriva rachetelor balistice în Europa.

Unitatea de Sprijin a Forţelor Navale urmează să devină complet operaţională la sfârşitul anului 2015. Sistemul terestru de apărare antirachetă din România va fi aproape identic cu cel folosit pe distrugătoarele şi crucişătoarele cu capacităţi antirachetă Aegis ale Forţelor Navale.

Sistemul este conceput pentru a detecta, urmări, acţiona împotriva şi a distruge în zbor rachete balistice.

Unitatea de Sprijin a Forţelor Navale ocupă aproape 174 de hectare. Amplasamentul constă dintr-un sistem radar şi sistemul de comandă, control şi comunicaţii aferent. Separat, va găzdui mai multe module de lansare care conţin sisteme de interceptare SM-3, iar personalul va fi reprezentat de circa 200 de militari, angajaţi civili şi personal contractant.