Preşedintele UNEJR: Existenţa executorilor bancari, neeuropeană şi inacceptabilă

Membrii Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci şi-au arătat nemulţumirea faţă de faptul că prin proiectul Codului de procedură civilă sunt desfiinţate corpurile de executori bancari, urmând ca executarea silită să fie făcută doar de către executorii judecătoreşti, şi cer modificarea acestuia.

"În cazul în care băncile şi alte instituţii beneficiază de corpuri proprii de executare, existenţa unor astfel de sisteme private, independente şi private este inacceptabilă şi neeuropeană. În nicio ţară din lume nu există mai multe corpuri profesionale care să facă executarea", a declarat pentru MEDIAFAX, preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România (UNEJR), Marius Crafcenco.

Acesta a mai spus că executorii judecătoreşti sunt sub controlul Ministerului Justiţiei, fiind controlaţi de inspectorii de specialitate, în timp ce executorii bancari sunt angajaţi ai băncilor care sunt instituţii private.

În statutul executorilor judecătoreşti există posibilitatea ca acesta să fie recuzat sau să se abţină în cazul în care există un conflict de interese. În schimb, un executor bancar nu are un for superior în faţa căruia să fie reclamate eventualele incompatibilităţi sau abuzuri.

De asemenea, executorii judecătoreşti intră în corpul profesional în urma unui examen organizat la nivelul Ministerului Justiţiei, nu printr-un interviu.

"Latura socială a dorinţei executorilor bancari de a fi incluşi în Codul de procedură civilă nu este justificată, majoritatea celor care funcţionează ca executori bancari, fiind foşti angajaţi ai băncii", a mai spus preşedintele UNEJR.

Din punct de vedere legal, situaţia executorilor bancari este reglementată prin Ordinul Ministrului Justiţiei 2628/1999 care schimbă Codul de procedură civilă.

De asemenea, situaţia juridică a executorilor bancari este reglementată şi prin articolul 418, alineatul 2 din Ordonanţa 99/2006: "Separat sau după caz, în cadrul asociaţiilor profesionale, instituţiile de credit pot să-şi organizeze un corp propriu de executori a cărui activitate este strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparţinând instituţiei de credit şi altor entităţi care aparţin grupului acesteia şi care desfăşoară activităţi financiare".

Voci din cadrul executorilor judecătoreşti arată că dorinţa înfiinţării executorilor bancari este periculoasă, deoarece executorii bancari nu efectuau executări propriu-zice ci doar acte administrative, cu aprobarea Şefului Corpului de Executări Bancare.

Înfiinţarea executorilor bancari, ca entitate separată, ar duce şi la crearea unui conflict de interese. Apare situaţia în care un angajat al băncii execută silit o datorie a angajatorului său, fără ca un observator extern să verifice legalitatea acestei executări. În plus, băncile nu afişează licitaţiile pentru bunurile executate silit, în timp ce executorii judecătoreşti au obligaţia legală să afişeze aceste lucruri.

Încercări ale executorilor bancari de a fi incluşi în noul Cod de procedură civilă au mai existat şi în timpul dezbaterilor referitoare la noile reglementări.

Ciobanu: Principala modificare se referă la executarea silită

Profesorul de drept, Viorel Ciobanu, arăta că "principala modificare constă în faptul că se propune ca executarea să se facă de regulă prin executori judecătoreşti, cu excepţia creanţelor fiscale. Chiar şi în privinţa lor dacă există mai multe executări, acestea se vor conexa şi se vor face de executorii judecătoreşti".

"Soluţia la care ne-am oprit e o soluţie europeană", spunea profesorul Ciobanu.

De asemenea, Viorel Mihai Ciobanu explica la aceea dată că "Nu e european ca o parte aflată în conflict, în faza executării silite, să facă şi executarea", mai explica acesta.

Pe de altă parte, executorii bancari, care sunt angajaţi ai băncilor în funcţii de consilieri juridici, susţin că există un volum mare de lucru în acest domeniu, pe care băncile nu o pot acoperi, însă juriştii nu văd rezolvarea acestei probleme prin crearea unei instituţii paralele private.

În privinţa acuzaţiilor sindicaliştilor referitoare la comisioanele executorilor judecătoreşti, UNJER arată că onorariile practicate sunt stabilite prin ordinul ministrului Justiţiei şi că aceştia fac o confuzie între comisioane şi onorarii.

Chiar UNEJR le-a propus executorilor bancari o modificare legislativă prin care să fie incluşi în Legea 188/2000, însă nu au ajuns la un consens.

Competenţa executorilor judecătoreşti este reglementată prin articolul 1 din această lege care prevede că: "Executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectuează de către executorii judecătoreşti, dacă legea nu prevede altfel. Executorii judecătoreşti îndeplinesc şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor".

Constantin: Executorii bancarii au alt mod de operare faţă de cei judecătoreşti

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci, Paraschiv Constantin, a declarat că "executorii bancari nu vor să recupereze bunurile gajate, ci creditele, duc o activitate de prevenire, se stabilesc anumite termene de amânare."

"Executorul judecătoresc ştie una şi bună: dacă întârzie două luni cu ratele, îi pune lacătul pe uşă. Nu urmăreşte debitorul", a mai spus Constantin.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci a mai precizat că eliminarea executorilor bancari este prevăzută de articolele 602 şi 604 alineatul 2 din proiectul Codului de procedură civilă, ultima variantă postată pe site-ul Ministerului de Justiţie în 25 februarie, aceasta fiind şi forma aprobată în şedinţa de Guvern din aceeaşi dată.

"Executorii bancari, spre deosebire de cei judecătoreşti, primesc doar salariul de bază, nu şi comisioane, aşa cum o fac executorii judecătoreşti. Imaginaţi-vă sumele care se vor vehicula la un comision de 20 la sută în acest an de criză, când este posibil ca oamenii să întârzie mai mult cu plata ratelor", a spus Constantin, care a precizat că până la 1 ianuarie 2009 românii aveau restanţe la bănci de 1,92 miliarde de lei.

Dacă intră în vigoare noul Cod de procedură civilă, celor peste 500 de executori bancari afiliaţi la FSAB li se vor desface contractele de muncă, a adăugat liderul sindical.

FSAB are peste 8.700 de membri de sindicate din bănci, între care BRD, Raiffeisen, Unicredit, Romextera şi Bancpost.

Liderul sindical a mai spus că, momentan, companiile nu îşi pun problema restructurărilor. "E posibil ca salariaţii care acordă credite să fie repartizaţi la recuperare", a spus Constantin.

El a precizat că până în prezent a primit câteva sesizări de la salariaţii Credit Europe Bank, dar că nu ştie exact ce se întâmplă acolo şi nu îi poate sprijini pentru că nu sunt membri de sindicat.