Preţurile alimentelor vor creşte, dacă deprecierea leului faţă de euro va continua

"Preţurile vor creşte în condiţiile în care deprecierea leului se menţine, pentru că această devalorizare se regăseşte, în mod direct, în tot ce importăm, produse alimentare şi materie primă", a spus Frumosu, într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că în sectorul cărnii 60-70% din necesarul pentru consum şi prelucrare este acoperit din importuri, iar altă industrie care depinde de livrările din afară este cea a zahăului obţinut din prelucrarea zahărului brut.

Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a afirmat că "pe fondul ascendent al monedei euro, preţurile alimentelor nu pot decât să crească", arătând, de asemenea, că produsele cele mai sensibile la devalorizarea leului sunt carnea şi laptele.

Preşedintele Federaţiei Sindicale Agrostar, Ştefan Nicolae, a arătat că în lunile septembrie-octombrie preţurile la legume au crescut deja cu 3-5%.

"Acest lucru se datorează faptului că legumele din producţia noastră sunt pe terminate, iar cei care mai au produse nu au acces în pieţe. Legumele de acum vin din import şi sunt cumpărate în euro", a spus Nicolae.

Leul a început să scadă semnificativ în raport cu euro în urma cu circa două săptămâni, ajungând de la 3,7028 lei/ euro la finele lunii septembrie la 3,9410 lei/euro la 6 octombrie. Leul a început ulterior să îşi revină, referinţa anunţată de BNR miercuri fiind de 3,7869 lei/euro.

Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a afirmat miercuri că alţi factori care influenţează preţurile sunt creditele firmelor din industria alimentară, ale căror dobânzi cresc, reprezentând astfel un cost în plus, dar şi majorările salariale şi costurile cu utilităţile, chiriile şi transportul.

Piaţa neagră este de asemenea o problemă, Minea susţinând că ponderea acesteia a crescut simţitor.

"Piaţa neagră nu mai este 40%, ajunge şi la 60-70% în cazul unor sectoare şi din cauza asta este greu de ştiut care este preţul corect. Dacă în primele şase luni ale anului importurile de materie primă au crescut cu peste 100%, dar producţia a scăzut, este clar că avem de-a face cu explozia pieţei negre", a afirmat Minea, care a adăugat că piaţa neagră este "coordonată şi urmărită politic, pentru că reprezintă una din sursele de finanţare".

Reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor nu au precizat un termen de la care preţurile ar putea creşte, arătând că acest lucru depinde de stocurile de materie primă ale firmelor, cât şi de tipul de produse (la unele produse costul materiei prime are o pondere mai mare, la altele mai mică şi, în plus, în cazul produselor cu termen de valabilitate mare, influenţa creşterii costurilor se vede mai târziu).

Potrivit preşedintelui Romalimenta, firmele din industria alimentară nu au scăzut preţurile anul trecut când leul s-a apreciat faţă de euro, pentru că au existat creşteri de costuri la utilităţi, transport şi salarii.

Firmele din industria alimentară lucrează, în general, cu un profit de 1-3%, iar unele firme cu 4-5%, a mai spus Minea.

Reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor au făcut referire şi la nivelul ridicat al TVA, de 19%, care ar trebui redus în cazul alimentelor, dar şi la nevoia de absorbţie mai rapidă şi uşoară a fondurilor UE.