Datele oficiale ale recensământului din 2021 arată că municipiul Cluj-Napoca a pierdut aproape 38.000 de locuitori în ultimii zece ani, înregistrând o scădere cu 11,7 % față de 2011, cât toată populația actuală a orașului Turda.
Paradoxal, deși orașul s-a „golit” oficial, traficul în Cluj Napoca a devenit tot mai sufocant, iar explicația vine din analiza migrației către comunele limitrofe, unde populația a crescut semnificativ, realizată de arhitectul șef al Consiliului Județean Cluj, Claudiu Salanță.
Florești, cea mai mare comună din țară, a atras aproape 30.000 de noi locuitori. Alte localități precum Apahida, Baciu, Feleacu, Chinteni și Ciurila însumează împreună o creștere de peste 43.700 de persoane, adică aproape cât populația municipiului Turda.
Orașul a devenit prea scump pentru mulți dintre locuitori, apartamentele fiind cumpărate în mare parte pentru investiții și nu pentru locuit: „Când orașul e prea scump pentru locuitori și devine o speculă de investiții, apartamentele fiind tranzacționate într-un procent mare în scop investițional și nu în scopul necesităților de locuire, atunci locuitorii caută soluții mai ieftine de relocare și asta conduce la probleme de trafic.” Oamenii muncesc în continuare în Cluj, dar fac naveta în oraș din localitățile limitrofe, mai accesibile ca prețuri ale locuințelor.
Salanță semnalează unele proceduri administrative, precum criteriile de proximitate pentru școli, care ar trebui actualizate deoarece nu reflectă realitatea. Deși nu mai figurează ca rezidenți în Cluj-Napoca, mulți dintre cei care au părăsit Clujul își păstrează domiciliul în oraș ca să beneficieze de acces la școlile din Cluj Napoca pentru copii. Condiția de a avea domiciliul în Cluj-Napoca este o condiție esențială pentru ca părinții să își poată înscrie copilul la o școală din capitala Clujului.
Arhitectul șef consideră că „municipiul trebuie să urbanizeze cât mai curând terenurile aflate în intravilan”, ca să ofere alternative concrete de locuire și să reducă presiunea asupra infrastructurii.