Odată cu începutului anului apare şi vremea prognozelor. Iar 2024 se anunţă a fi un an de mare importanţă, mai ales la nivel internaţional.
Nu numai pentru evoluţiile de pe cele două fronturi principale de război – cel al conflictului dintre Ucraina şi Rusia şi cel al crizei din Orientul Mijlociu – ci şi pentru că sunt programate alegeri importante în zeci de ţări: jumătate din populaţia lumii va merge la urne, iar între cele mai importante evenimente electorale se numără alegerile prezidenţiale ale Statelor Unite, dar şi cele pentru Parlamentul European. Apoi, sunt cele din India, Taiwan şi Regatul Unit.
În aşteptarea evenimentelor importante de pe agenda anului 2024, New York Times a decis să scoată din arhiva sa previziunile publicate la începutul altor ani care au marcat istoria Statelor Unite şi restului lumii.
Primul număr din 1861 a adunat poveşti despre sărbătorile de sfârşit de an. Dar şi „pregătirile de război”, inclusiv cererea ca trupele federale să părăsească Fort Sumter, Carolina de Sud. Cu toate acestea, ziarul a folosit tonuri pline de speranţă: „Această mare republică va deveni din ce în ce mai puternică pe măsură ce lunile vor trece”. Era luna ianuarie. În aprilie, forţele confederate au atacat Fort Sumter, deschizând ostilităţile Războiului Civil.
Cu un salt înainte de aproape şaptezeci de ani, în 1929, Times a încercat câteva predicţii asupra performanţei economiei. Deşi recunoşteau că a face predicţii este dificil, jurnaliştii au scris că nu puteau fi decât optimişti cu privire la „puterea de bază a sistemului economic american”. Un bancher din Chicago a ajuns până acolo încât a spus că noul preşedinte, Herbert Hoover, va „garanta ţării o administraţie constructivă şi capabilă”. Zece luni mai târziu, pe 24 octombrie, a avut loc cel mai grav accident de pe Wall Street, amintit şi astăzi drept „Joia Neagră”.
În 1939, însă, situaţia internaţională era mult prea îngrijorătoare pentru a fi optimişti. Americanii au sărbătorit ca întotdeauna, dar dintre newyorkezii care au ieşit pe străzile din Times Square, „doar câţiva nu şi-au dat seama că ultimele 12 luni au adus schimbări drastice în lume”, scria ziarul despre anexarea Austriei de către o parte a Germaniei naziste. Articolul cita un economist german aflat în vizită la New York, care a prezis „un război major în Europa în 1939”. În septembrie, Germania a invadat Polonia: începuse al Doilea Război Mondial.
Reporterii The Times se aşteptau ca 1968 să fie un an important. Alegerile prezidenţiale au fost programate pentru noiembrie şi, imaginându-şi cum se va încheia, ziarul l-a identificat pe atunci guvernatorul New York-ului, Nelson Rockefeller, drept singurul republican capabil să-l învingă pe Lyndon B. Johnson. În schimb, lucrurile s-au întâmplat în această ordine: popularitatea lui Johnson s-a prăbuşit până la punctul de a-l împinge să renunţe la realegere; Rockefeller a eşuat lamentabil în campania sa electorală; iar fostul vicepreşedinte Richard Nixon a fost ales la Casa Albă.
La începutul anului 1991, atenţia s-a concentrat în principal asupra Uniunii Sovietice, care îşi dădea ultimele suflări. Ministrul de Externe al Moscovei, Eduard Şevarnadze, a demisionase recent, „demonstrând în mod clar cât de fragil este proiectul preşedintelui Gorbaciov”, a scris Times. În seara de Crăciun, steagul roşu a fost coborât de la Kremlin, înlocuit cu tricolorul rusesc. A doua zi, Uniunea Sovietică a fost dizolvată oficial.
Odată cu noul secol, s-a născut o nouă categorie de predicţii: cele privind evoluţiile tehnologice. În 2007, şeful secţiei de Tehnologie a ziarului a lansat o predicţie riscantă: „Toată lumea mă întreabă când va produce Apple un telefon mobil. Răspunsul meu este: „Niciodată, probabil””. În decurs de o săptămână, sau puţin mai mult, istoria a dovedit că este greşit: pe 9 ianuarie 2007, Steve Jobs a urcat pe scenă la un eveniment Apple şi a prezentat primul iPhone din lume.