Pricopie: Se lucrează la un proiect de extindere a universităţilor în zone din afara oraşelor

Remus Pricopie a spus, vineri, la festivitatea prilejuită de împlinirea a 50 de ani de învăţământ academic la Suceava, că în România încă nu s-a reuşit asimilarea modelului de universităţi în afara oraşului, care ar oferi "o atmosferă mult mai potrivită pentru studiu şi cercetare", precizând însă că se lucrează la un asemenea proiect.

Pricopie a mai spus că Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava a prezentat Ministerului Educaţiei un studiu de fezabilitate privind înfiinţarea unui campus universitar în afara municipiului Suceava, arătând că a fost "surprins şi impresionat" de amploarea conceptului.

"Când am văzut la MEN proiectul universităţii, campusul din afara afara oraşului, am fost surprins şi impresionat de amploarea conceptului, asta în condiţiile în care noi, din nou, nu am reuşit să asimilăm acest model de universităţi în afara oraşului, concept care are legătură şi cu dezvoltarea urbană a unei societăţi", a spus Pricopie.

El a afirmat că în Bucureşti sunt peste 100.000 de studenţi, în timp ce în marea majoritate a oraşelor, metropolelor, se pune problema, de ani buni, a externalizării spaţiilor de educaţie în afara oraşului şi "nu doar pentru probleme de circulaţie sau de aglomeraţie urbană, dar şi pentru atmosfera mult mai potrivită de studiu şi de cercetare pe care un astfel de campus îl poate oferi".

"Între timp, au mai apărut şi alte proiecte, în alte centre universitare, şi sunt convins că împreună vom reuşi să găsim finanţarea necesară", a mai spus ministrul Educaţiei.

El a declarat, ulterior, într-o conferinţă de presă organizată la universitatea suceveană, că există un proiect pe care mai mulţi miniştrii şi guverne l-au analizat, iar în perioada Guvernului Tăriceanu, în anul 2008, a şi fost aprobat un memorandum intitulat generic "Universitatea viitorului".

Pricopie a menţionat că în acel memorandum se punea problema analizei modului în care să fie realizate investiţiile în infrastructura universitară pentru viitor, în condiţiile în care, în ultimii 20 de ani, tendinţa a fost fie să se consolideze, să se repare clădirile deja existente, fie să se construiască în jurul spaţiilor universitare deja existente, ceea ce a dus la un anumit tip de aglomerare atât a campusurilor din interiorul oraşelor, dar şi a oraşelor.

Ministrul Educaţiei Naţionale a precizat că memorandumul respectiv a fost făcut în urma unor discuţii cu reprezentanţii Universităţii de Arhitectură din Bucureşti şi, în paralel, rectorul Universităţii din Suceava de la acea vreme a venit cu primul proiect, un studiu de prefezabilitate "Universitatea- campus II" pentru construirea unui campus în afara oraşului.

El a arătat că un astfel de proiect există şi la Braşov, tot în afara oraşului, fiind construite clădiri ce sunt destinate numai activităţilor de cercetare, finanţate prin programul de competitivitate.

Pricopie a mai spus că analize similare se fac, în prezent, şi la Iaşi şi Cluj.

"Evident că noi suntem foarte interesaţi din mai multe motive: în primul rând este o abordare modernă. Să ai într-un spaţiu aerisit, într-un spaţiu aflat în vecinătatea oraşului, posibilitatea de a construi campusuri noi, pentru că atunci când discutăm despre aceste lucruri, nu trebuie să ne gândim la ce se va întâmpla în 2015-2016-2020. Trebuie să ne gândim ce se va întâmpla în 2030-2040", a spus Pricopie.

El a dat ca exemplu campusul de la Universitatea Politehnică din Bucureşti, cel mai mare din România, care a fost gândit în anii `60 şi dezvoltat la marginea aglomerării urbane la vremea respectivă, iar în prezent, la o distanţă de peste 50 de ani, "beneficiem de acest campus".

"Prin urmare, analiza noastră trebuie să fie o analiză dincolo de un mandat politic sau de un mandat de ministru şi trebuie să fie o dezvoltare armonioasă, echilibrată, pentru următoarele generaţii de profesori şi studenţi. Acest lucru se întâmplă în multe ţări din Occident, atât în SUA, cât şi în spaţiul european. Nu s-a pus niciodată problema renunţării la facilităţile deja existente, ci extinderea, undeva, într-o zonă în afara oraşului, care să permită nu doar extinderea de astăzi, dar şi o eventuală extindere care ar putea fi necesară peste 10-20 de ani", a spus Pricopie.

Ministrul Educaţiei Naţionale a subliniat că acest proiect trebuie să fie bine fundamentat şi nu trebuie să fie asociat unui guvern sau mandat politic, ci trebuie asociat obiectivului de dezvoltare viitoare a României.

"Se pune problema creării unor poli de competitivitate prin conectarea la aceste structuri a institutelor de cercetare, dar şi o mai bună colaborare cu alte institute de cercetare, care sunt de exemplu la academii, deci e o abordare completă. Sigur că imediat veţi spune: Veţi finanţa aşa ceva? Evident că dacă lucrăm la aşa ceva, înseamnă că şi finanţăm şi înseamnă că avem în vedere şi o sursă de finanţare. Evident că întotdeauna bugetul naţional trebuie să fie considerat ca o sursă pentru a asigura dezvoltarea oricăror structuri, oricăror instituţii din România, însă avem o oportunitate importantă pentru noi, este vorba de fondurile structurale", a spus ministrul Educaţiei.

El a dat ca exemplu proiectul laserului de la Măgurele care, în urmă cu şase-şapte ani, părea "un vis", dar care, în prezent, se află în stadiul de şantier.

"Când am început să discutăm prima dată despre acest subiect părea un vis, foarte puţini eram cei care credeau că vom putea să ajungem să discutăm despre un proiect de 300 de milioane de euro şi, cu toate astea, pentru că toate guvernele, toţi miniştrii Cercetării şi Educaţiei au susţinut acest proiect, pentru că toţi comisarii europeni pe cercetare au susţinut acest proiect, pentru că argumentele au fost foarte clare, iată că, azi, se lucrează şi este în momentul de faţă unul din cele mai mari şantiere din ţară, şi sigur, după ce se termină şantierul, va fi cel mai mare proiect mondial pe cercetare în zona laserului", a arătat Pricopie, care a adăugat că şi "zona campusurilor" este una pe care MEN intenţionează să o finanţeze la fel cum se finţează proiectul laserului de la Măgurele.

El a mai afirmat că în ceea ce priveşte clădirile de patrimoniu ale unor universităţi ce trebuie reabilitate, Guvernul a găsit o soluţie în doi paşi, primul prin utilizarea fondurilor structurale nefolosite în exerciţiul financiar 2007-2013, sumă ce poate fi între 200 şi 350 de milioane de euro, bani ce vor fi folosiţi pentru şcoli, universităţi şi spitale, iar al doilea pas prin folosirea fondurilor structurale din exerciţiul financiar 2014-2020.

"Premierul a cerut personal şi s-a decis ca în cadrul parteneriatului cu UE pentru perioada 2014-2020 să existe o axă distinctă în cazul Regio, de aproximativ 700-750 de milioane de euro care se va numi infrastructură educaţională. Ori proiectul de la Universitatea din Suceava va fi unul dintre primele proiecte pentru că din datele mele sunt mai avansaţi şi iată o modalitate concretă, reală, de a finanţa acest campus", a spus Pricopie.

Potrivit proiectului propus de Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, cel de al doilea campus ar urma să fie construit în afara Sucevei, la aproximativ trei kilometri, s-ar întinde pe o suprafaţă de 30 de hectare fiind planificate să se construiască atât spaţii de studiu şi cercetare, cât şi spaţii de cazare şi recreere.