Video Prima decizie a CCR în cazul Legilor Justiţiei | Înfiinţarea secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor, CONSTITUŢIONALĂ/ Prevederile declarate neconstituţionale sunt neclare

”Decizia constă în respingerea obiecţiilor de neconstituţionalitate extrinseci, care vizau constituirea comisiei parlamentare şi modul de luare în dezbatere a acelor amendamente care proveneau de la Consiliul Legislativ şi de la organizaţii profesionale, spunând că acele amendamente sunt însuşite de comisie şi Parlament. Am admis patru puncte din textele concrete pe care le-au criticat autorii sesizărilor noastre. (...) Pentru celelalte texte menţionate în sesizări am respins”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

El a precizat că nu este nicio problemă de neconstituţionalitate legat de înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor.

Valer Dorneanu a mai spus că sesizările privind Statutul magistraţilor şi organizarea CSM au fost amânate pentru şedinţa din 30 ianuarie.

CCR, despre prevederile declarate neconstituţionale din Legile organizării judiciare: Sunt neclare

CCR a admis, marţi, în urma dezbaterii sesizărilor PNL şi ÎCCJ, că doar 4 puncte ale articolului 1 din proiectul care modifică Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale, invocând lipsa de claritate şi previzibilitate sau crearea paralelismelor normative.

Plenul Curţii Constituţionale a fost sesizat, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparţinând grupului parlamentar al PNL, respectiv ÎCCJ, constituită în Secţii Unite şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.2, 4, 29 şi 61 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale.

În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că dispoziţiile art.I pct.2, cu referire la art.2 alin.(2) din Legea nr.304/2004, creează paralelisme normative, preluând soluţii legislative deja existente în actul normativ, ceea ce este de natură a-i afecta structura, concizia şi unitatea conceptelor pe care acesta le utilizează, şi abrogă soluţia legislativă aflată în vigoare care enumeră expres, în cuprinsul Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, instanţele judecătoreşti care înfăptuiesc justiţia. Prin urmare, Curtea a constatat că aceste dispoziţii sunt neconstituţionale prin raportare la prevederile art.1 alin.(5) şi art.126 din Constituţie;

CCR a reţinut, totodată, că dispoziţiile art.I pct.4, cu referire la art.9 din Legea nr.304/2004, creează incertitudine cu privire la emitentul hotărârilor ce pot fi atacate potrivit dispoziţiilor acestui articol, nefiind clar dacă este vorba despre secţii ale CSM, secţii ale unor instanţe de judecată sau secţii ale altor organisme sau autorităţi.

„Reglementarea ar avea înţeles numai din analiza evoluţiei conţinutului normativ al art.9, deci exclusiv din interpretarea istorică a normei, însă o atare posibilitate este de neconceput din perspectiva exigenţelor de calitate pe care Constituţia le stabileşte cu privire la o lege în vigoare, astfel că norma, în noua redactare, aduce atingere art.1 alin.(5) din Constituţie, din perspectiva lipsei de claritate şi previzibilitate”, susţine CCR.

Curtea a constat şi că dispoziţiile art.I pct.29 introduc un nou alineat – alin.(13) - în cadrul art.54 din Legea nr.304/2004, care stabileşte compunerea din 2 judecători a unor complete de judecată. Dispoziţiile în vigoare prevăd, la alin.(11) şi (12), compunerea acestor complete dintr-un singur judecător. Curtea a reţinut că, întrucât dispoziţiile art.I pct.29 creează incertitudine în procesul de aplicare a legii, ele încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, din perspectiva lipsei de claritate şi previzibilitate a normei legale;

În ceea ce priveşte dispoziţiile art.I pct.61 care vizează posibilitatea preşedintelui curţii de apel de a dispune ca, la instanţele cu volum mare de activitate din circumscripţia curţii de apel, să fie încadrate persoane, foşti judecători care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătoreşti, Curtea a reţinut că redactarea hotărârii judecătoreşti, actul final şi de dispoziţie al instanţei prin care se soluţionează cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre părţi, este rezultatul activităţii de deliberare, desfăşurată în secret, la care participă doar judecătorii care au calitatea de membri ai completului în faţa căruia a avut loc dezbaterea.

„Motivarea hotărârii judecătoreşti este un act inerent funcţiei judecătorului cauzei, constituie expresia independenţei sale şi nu poate fi transferată către o terţă persoană. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înţelegeri a hotărârii, dar şi garanţia acceptării sale de către justiţiabil, care se va supune actului de justiţie având încrederea că nu este un act arbitrar. Ea reprezintă un element esenţial al hotărârii judecătoreşti, o puternică garanţie a imparţialităţii judecătorului şi a calităţii actului de justiţie, precum şi o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanţa superioară a atribuţiilor de control judiciar de legalitate şi temeinicie. Or, în condiţiile în care hotărârea judecătorească ar fi redactată/motivată de o altă persoană decât judecătorul cauzei, justiţiabilul este lipsit tocmai de aceste garanţii. În consecinţă, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, contravenind dispoziţiilor art.21 alin.(3), art.124 şi art.126 alin.(1) din Constituţie”, menţionează CCR.

De asemenea, împrejurarea că dispoziţiile art.I pct.61 fac trimitere la un act adoptat de CSM prin care se va stabili procedura pe baza căreia vor fi încadrate aceste persoane, precum şi criteriile pentru identificarea situaţiilor în care este necesară ”colaborarea” cu foştii judecători determină imprevizibilitatea textului şi îl viciază suplimentar prin raportare la dispoziţiile art.1 alin.(4) şi (5) şi în art.73 alin.(3) lit.l) din Constituţie, arată CCR.

Criticile referitoare la neconstituţionalitatea extrinsecă a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, precum şi obiecţiile de neconstituţionalitate intrinsecă referitoare la celelalte dispoziţii criticate (art.I pct.5, 14, 26, 30, 45 şi 62 din lege) au fost respinse de instanţa constituţională, ca neîntemeiate.

De asemenea, cu majoritate de voturi, CCR a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de aceiaşi autori şi a constatat că celelalte dispoziţii ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

 „Secţia de investigare a unor infracţiuni din Justiţie”

Parlamentarii au decis la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară înfiinţarea „Secţiei de investigare a unor infracţiuni din Justiţie”.

"În cadrul PÎCCJ se înfiinţează şi funcţionează Secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de Legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a intracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”, se arată în amendamentul adoptat de majoritatea PSD-ALDE, criticat vehement de PNL şi USR.

Înfiinţarea secţiei speciale pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor a fost unul din aspectele criticate de CSM în avizul negativ în cazul legilor justiţiei.

„O astfel de reglementare apare cu atât mai mult nejustificată, în condiţiile în care pentru reprezentanţii celorlalte puteri în stat, (respectiv pentru Preşedintele României, deputaţi, senatori, miniştri) sau pentru alte categorii socio-profesionale (funcţionari publici, poliţişti etc) nu sunt prevăzute dispoziţii similare referitoare la existenţa unor structuri de parchet care să aibă competenţa exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru fapte săvârşite de către aceste pcrsoane”, se arată în motivarea CSM.

Ştirea iniţială

Obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de ÎCCJ şi PNL referitoare la modificările aduse legilor Justiţiei, adoptate de Parlament la finalul anului trecut, figurează pe ordinea de zi a CCR de marţi.
Astfel, judecătorii CCR sunt aşteptaţi să se pronunţe asupra a 6 dosare, în condiţiile în care modificările aduse celor 3 legi ale Justiţiei - Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM – au fost atacate atât de ÎCCJ, cât şi de PNL.

În ceea ce priveşte modificările aduse Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ÎCCJ consideră că se încalcă 14 prevederi constituţionale.

„Din totalul de 133 de judecători în funcţie, au fost prezenţi 89 de judecători. În urma dezbaterilor, deliberând, Secţiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, având în vedere încălcarea următoarelor dispoziţii din Constituţia României: art. 1 alin. 4 privind separaţia puterilor în stat, art. 1 alin. 5 în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea legii, art. 16 alin. 1 privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art.21 privind liberul acces la justiţie, art. 40 privind dreptul la muncă, art. 52 în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, art. 53 în ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii de restrângere a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, art. 124 privind înfăptuiea justiţiei, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 26 privind instanţele judecătoreşti, art 129 privind folosirea căilor de atac şi art 133 şi art. 134 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 147 (…) privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”, se menţionează în hotărârea ÎCCJ.

A doua zi după ce a atacat la CCR modificările aduse Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor, ÎCCJ a depus o nouă sesizare, referitoare la modificările aduse celorlalte două legi.

„Vineri, 22 decembrie 2017, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au întrunit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art. 25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, în legătură cu legile de modificare şi completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, au adoptat Hotărârea nr. 3 din 22 decembrie 2017, prin care au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii", se arată într-un comunicat al ÎCCJ.

În ceea ce priveşte sesizarea depusă de PNL la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, formaţiunea liberală critică faptul că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului autonomiei Camerelor Parlamentului, principiul bicameralismului, dreptul de iniţativa legislativă, regulamentele parlamentare, dispoziţiile referitoare la interzicerea paralelismului şi normele de tehnică legislativă.

Sesizarea PNL împotriva modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară vizează încălcarea dreptului la iniţiativă al parlamentarilor, încălcarea autonomiei Camerelor Parlamentului, înfiinţarea secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor şi eliminarea avizului conform al CSM.

În privinţa modificărilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM, PNL critică existenţa unor vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare, cât şi în raport cu reglementări contrare Constituţiei, care fac referire al procedura de alegere a conducerii CSM, fiind reclamată şi încălcarea principiului autonomiei celor două Camere.

Citeşte şi: Imagini rare cu patru cerbi curioşi, surprinse într-o pădure din Caraş-Severin - VIDEO

Citeşte şi: Un elev de 17 ani a fost bătut în curtea şcolii, în timpul pauzei