Prima zi de şcoală a început cu entuziasmul celor mici şi criticile liceenilor: „Ar trebui să învăţăm ce vrem noi să învăţăm mai mult”

Începutul de an şcolar a venit cu emoţii contradictorii printre elevii întorşi la clase. Dacă cei din clasele mai mici dau dovadă de bucurie şi entuziasm, liceenii critică absenţa practicii în şcoli şi spun că aceasta este principalul „handicap” al sistemului.

Urmărește
187 afișări
Imaginea articolului Prima zi de şcoală a început cu entuziasmul celor mici şi criticile liceenilor: „Ar trebui să învăţăm ce vrem noi să învăţăm mai mult”

Prima zi de şcoală a început cu entuziasmul celor mici şi criticile liceenilor:

Noul an şcolar 2019 – 2020 a debutat, luni, când 2.824.594 de elevi şi copii de grădiniţă au trecut din nou pragul unităţilor de învăţământ. În timp ce elevii din clasele mici sunt entuziasmaţi, cei mari sunt pesimişti, invocând„şchiopătatul” pe care sistemul de învăţământ românesc îl are în momentul de faţă.

Adelina şi Ana sunt eleve în clasa a III-a la Şcoala gimnazială nr. 79 din Capitală. Fetele au păşit cu mult entuziasm în clase în prima zi a noului an şcolar.

„Avem puţine emoţii. Ne place foarte mult la şcoală. La şcoală, ne place în special matematica. Vrem să le transmitem copiilor care încep azi şcoala să aibă mult succes în noul an şcolar şi să fie sănătoşi”, au spus elevele.

Foarte aproape de această şcoală gimnazială se află Colegiul Naţional „Ion Creangă”, unde entuziasmul prezent în curtea celor mici e înlocuit cu critica adusă sistemului educaţional românesc, care ar trebui, potrivit liceenilor, să „îmbrace haine” aplicate, practice.

Lucian Grasu e elev în clasa a XII-a la acest liceu şi consideră că sistemul educaţional actual are nevoie de câteva modificări esenţiale.

„Ar trebui să învăţăm ce vrem noi să învăţăm mai mult, să ne specializăm încă din liceu”, spune liceanul.

Sebastian Diaconu, elev în clasa a X-a la acelaşi liceu, a precizat că sistemul educaţional românesc e „destul de prost organizat”.

„Mai toţi profesorii te pun să înveţi la toate materiile şi te împiedică să te axezi pe ce îţi doreşti să faci”, declară acesta.

Sebastian a mai menţionat că prima modificare pe care ar aduce-o sistemului românesc, în ipoteza în care ar ajunge să fie ministrul Educaţiei, ar fi implementarea modelului sistemului educaţional finlandez şi în ţara noastră: „Consider că e foarte bun. Fiecare elev să studieze şi să se axeze pe materiile pe care şi le doreşte”.

Alexandrina Pop e elevă în clasa a X-a la acelaşi liceu şi spune că sistemul românesc de învăţământ are atât părţi bune, cât şi părţi rele, însă în mod cert se resimte nevoia unei reforme.

„Ar trebui schimbate anumite lucruri. Ar trebui schimbat modul de predare, astfel încât să fie mai atractiv”, spune Alexandrina.

Livia, în clasa a X-a, impărăşeşte opinia şi adaugă că sistemul educaţional ar trebui să fie mai aplicat.

„Ar trebui să fie unul mai practic, mai axat pe aplicaţii practice, pentru că teoria o uităm de la un an la altul şi, în afară de asta, după ce ieşim de pe băncile liceului şi ale facultăţii ne trezim că nu ştim ce să facem mai departe, nu ştim cum e afară, nu ştim cum e în ţară, practic asta ar trebui, să se aplice într-un fel sau altul şi un schimb de experinţă între şcoli din afară şi din România”, precizează Livia.

Cristian, elev al aceluiaşi liceu, are aceeaşi nemulţumire: absenţa practicii de la clasă şi mai spune că sistemul educaţional românesc în momentul de faţă e „puţin cam dezordonat”.

Un număr de 2.824.594 de elevi şi copii de grădiniţă au început, luni, cursurile anului şcolar 2019 - 2020.

Taguri:
elevi,
scoala,
liceu

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici