Executivul grăbeşte donarea unui sistem de apărare Patriot către Ucraina

Concret, proiectul prevede că un sistem de rachete sol-aer Patriot face obiectul de donaţie. După adoptarea legii de către Parlament, Guvernul va putea emite hotărârea care va face operativ, actul de donaţie.

Tot Executivul este împuternicit să reconstituie capabilitatea de apărare sol-aer a ţării din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale, a comunicat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Decizia vine în contextul în care Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, le-a cerut insistent partenerilor internaţionali să trimită sistemele de apărare Patriot promise, adăugând că livrările încă nu s-au concretizat.

Câte zile libere mai au românii în 2025. Calendarul complet

13:44

Incident cu torțe și fumigene în Parlamentul sârb. Unei deputate i s-a făcut rău

13:40

Până în prezent, Ucraina a primit cel puţin trei sisteme Patriot din Germania şi unul din Statele Unite. Alte ţări, precum Olanda şi Spania, au livrat lansatoare sau rachete.

În iunie, Statele Unite, România şi Olanda au promis să livreze fiecare câte un sistem, dar încă nu se ştie când se va întâmpla acest lucru.

„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante şi masive ale Rusiei asupra civililor şi a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum şi consecinţele regionale ale acestei situaţii, inclusiv asupra securităţii României, în strânsă coordonare cu Aliaţii, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem Patriot.

Această donare se face cu condiţia continuării negocierilor ţării noastre cu Aliaţii, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecţiei spaţiului aerian naţional, de modernizare a Armatei României şi de asigurare a interoperabilităţii cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluţii temporare de acoperire a vulnerabilităţii operaţionale astfel create”, declara CSAT în iunie.

Kuleba a menţionat că unele ţări invocă birocraţia sau probleme interne în politica lor ca motive pentru întârziere şi a adăugat că „plătim pentru aceste întârzieri cu daune şi pierderi de vieţi omeneşti”.