Primar Roşia Montană: Respingem cu fermitate presiunile emoţionale de listare UNESCO a comunei

Primarul din Roşia Montană, Eugen Furdui, a transmis, luni, o scrisoare deschisă Ministrului Culturii, Kelemen Hunor, preşedintelui Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Virgil Polizu, preşedintelui Pro Patrimonio, prof. Şerban Cantacuzino, preşedintelui Academiei Române, Ionel Haiduc, preşedintelui Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, preşedintelui Uniunii Arhitecţilor din România, Peter Derer, şi preşedintelui ICOMOS România, Sergiu Nistor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Furdui transmite, în numele tuturor comunităţilor miniere din judeţul Alba, faptul că, în lipsa unui program urgent şi concret de conservare, obiectivele de patrimoniu din Roşia Montană - aflate deja într-o stare avansată de degradare - riscă să se piardă definitiv.

Eugen Furdui precizează, în scrisoare deschisă, că pentru a fi conservat şi pus în valoare, patrimoniul din Roşia Montană are nevoie de finanţări substanţiale, care nu au putut fi puse la dispoziţie până acum prin bugetul de stat, şi este cu atât mai puţin probabil ca aceste fonduri să fie alocate în prezent, când bugetul se confruntă cu dificultăţi fără precedent.

El afirmă că în cea mai mare parte patrimoniul de la Roşia Montană a fost cercetat, descoperit şi întreţinut în ultimii ani "numai din resurse private, generate de un proiect minier".

Potrivit edilului, "comunitatea din Roşia Montană îşi doreşte şansa de a pune în practică propriul Plan Strategic de Dezvoltare Socio-Economică, elaborat în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, plan care prevede dezvoltarea pe termen lung a comunei Roşia Montană prin exploatarea zăcământului auro-argintifer".

"Odată cu dezvoltarea economică, vom avea astfel surse de venit indispensabile unei zone sever afectate de şomaj şi sărăcie, precum şi sursele de finanţare necesare reabilitării şi conservării patrimoniului cultural. Aceste argumente justifică susţinerea largă de care se bucură mineritul în rândul comunităţii locale, în detrimentul iniţiativei de înscriere a Roşiei Montane pe lista UNESCO. Această înscriere, în fapt o simplă declaraţie de intenţii, nu poate asigura resursele necesare unei bune conservări şi administrări a patrimoniului din zonă şi nici nu poate aduce locuri de muncă minerilor din Roşia Montană. Din contră, o astfel de măsură, luată împotriva voinţei comunităţii, nu ar face decât să accelereze degradarea patrimoniului arhitectonic şi arheologic din zonă", susţine în scrisoare primarul din Roşia Montană.

Furdui susţine că toate comunităţile miniere din Alba "resping cu fermitate presiunile emoţionale repetate de listare UNESCO a comunei Roşia Montană".

"Iniţierea procedurii de listare UNESCO a obiectivelor de patrimoniu din Roşia Montană contravine intereselor legitime de autodeterminare ale comunităţii şi este motivată numai de intenţia de blocare a unui proiect de dezvoltare minieră din Munţii Apuseni. Subliniem din nou faptul că populaţia locală nu a fost niciodată consultată cu privire la iniţiativa de introducere a Roşiei Montane pe lista UNESCO, ceea ce este un abuz şi contravine oricăror practici democratice. Oamenii din zonă au convingerea că numai mineritul poate asigura bunăstarea acestei zone şi fondurile necesare restaurării patrimoniului. Aşa cum au demonstrat ultimii zece ani, singura şansă reală pentru patrimoniul Roşiei Montane este un parteneriat public-privat, sub coordonarea autorităţilor locale şi a specialiştilor", se mai arată în scrisoare edilului din Roşia Montană.

Anul trecut, arhitecţi şi istorici, susţinuţi de ICOMOS, unul dintre cele trei organisme consultative ale UNESCO, au solicitat în mod oficial Ministerului Culturii să înscrie Roşia Montană pe lista siturilor propuse să fie introduse în patrimoniul mondial.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a iniţiat procedura pentru includerea Roşia Montană în lista patrimoniul mondial UNESCO, anunţa, în februarie 2010, Csilla Hegedus, consilierul personal al ministrului Kelemen Hunor, în cadrul unei dezbateri a Fundaţiei Soros în Capitală.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO susţine şi ea includerea sitului Roşia Montană în patrimoniul mondial a organizaţiei.

Proiectul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este "tipic pentru operaţiile imediate care compromit definitiv dezvoltarea de largă perspectivă a zonei" şi "echivalează cu radierea unei părţi notabile din suprafaţa unui judeţ şi a două milenii de istorie", a susţinut Uniunea Arhitecţilor din România (UAR), într-o poziţie oficială exprimată în 26 noiembrie 2010.

Proiectul minier de la Roşia Montană, despre care se vorbeşte încă din anii '90, a generat numeroase controverse în România, cele mai multe legate de impactul exploatării asupra mediului şi de conservarea siturilor arheologice din Munţii Apuseni.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, afirma că părerile specialiştilor UNESCO "sunt extraordinar de împărţite în ceea ce priveşte şansa de a include Roşia Montană pe lista organizaţiei, dar acest lucru nu înseamnă că demersurile nu vor continua.