Primăria Capitalei: Nu spune nimeni cum periclitează reorganizarea ArCuB candidatura la titlul de Capitală Culturală

Contactat de MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) a declarat că protestul celor care se opun proiectului de reorganizare a ArCuB nu are niciun fundament real şi de altfel niciunul dintre protestatari nu a arătat, în mod concret, cum periclitează această reorganizează activitatea instituţiei în ceea ce priveşte pregătirea candidaturii.

"Nu am auzit vreo referire concretă că se periclitează spectacolul X sau proiectul Y", a spus Ichim.

El a precizat că, prin adoptarea proiectului, ArCuB, definit până acum ca serviciu public de interes local, va fi pentru prima dată definit ca instituţie de cultură.

Totodată el a negat că ar fi limitate atribuţiile ArCuB, explicând că, dimpotrivă, instituţia va primi atribuţii şi responsabilităţi precum elaborarea unei strategii culturale a municipiului Bucureşti pentru 2015 - 2015.

Reorganizarea ArCuB este cuprinsă într-un proiect de hotărâre, aflat pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Iniţiativa România, mişcare civică creată în urma protestelor care au avut loc după incendiul din Colectiv, îi cheamă pe bucureşteni să vină în faţa primăriei, marţi, de la ora 14.00, pentru a-şi face părerea auzită, sau să transmită consilierilor generali punctul lor de vedere prin e-mail sau telefon.

Proiectul prevede reorganizarea ArCuB în "instituţie de spectacole de proiecte", ceea ce, spun iniţiatorii protestului, limitează drastic atribuţiile ArCuB, făcând practic imposibilă gestionarea unui proiect de anvergură de tipul Capitală Europeană a Culturii 2021.

"O decizie privind ArCuB trebuie amânată până la depunerea dosarului de candidatură a oraşului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii şi adoptată doar după o consultare publică şi discuţii cu locuitorii acestui oraş şi actorii implicaţi. Această propunere de reorganizare este inexplicabilă, cu atât mai mult cu cât ArCuB şi echipa Bucureşti 2021 au reuşit performanţa includerii oraşului Bucureşti pe lista scurtă, alături de Baia-Mare, Cluj-Napoca şi Timişoara. Iniţiată de primarul general şi supusă votului membrilor Consiliului General în şedinţă publică în data de 26 ianuarie 2016, preconizata iniţiativă de reorganizare instituţională pune în pericol şi compromite definitiv şansele pe care le are Bucureştiul în obţinerea celui mai important titlu european", arată reprezentanţii Iniţiativei Bucureşti.

Săptămâna trecută, 26 de artişti, profesori şi manageri culturali, membri ai echipei Bucureşti 2021, care se ocupă de candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, au atras atenţia asupra proiectului vizând reorganizarea ArCuB şi au cerut respingerea acestuia.

Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare au fost alese, în decembrie, pe lista scurtă a oraşelor care candidează pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Cele patru oraşe au fost selectate din cele 14 care au candidat şi au fost acceptate pentru această competiţie: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş.

În 2021, vor fi trei capitale europene a culturii: una din ţările candidate la UE (Serbia şi Muntenegru), una din Grecia (unde au candidat 14 oraşe) şi una din România.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.