Primul pacient cu hepatită C care a câştigat în instanţă dreptul la tratament fără interferon

Potrivit deciziei Curţii de Apel, CNAS este obligată să îi acorde pacientului, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, medicamentele Ombitasvirum, Paritaprevisurm, Ritonavirum şi Dasabuvirum.

Până la luarea acestei decizii, pacientul cu hepatita C de gradul F3 nu beneficia de gratuitate deoarece protocoalele terapeutice aprobate prin ordin de ministru prevăd că terapia fără interferon se acordă pacienţilor care au grad de fibroză a ficatului accentuată (F4) şi ca excepţie se acordă şi celor care au fibroză F3, cu condiţia să aibă contraindicaţie pentru interferon. În cazul lui, tratamentul cu interferon a dat rezultate pozitive în primă fază, apoi a recăzut, iar protocoalele existente nu fac referire la astfel de situaţii în care contraindicaţia este dobândită pe parcurs, ci doar la pacienţii care au contraindicaţie de la început.

"Procedural vorbind, noi am pornit două procese. Unul care are ca obiect modificarea protocolului terapeutic aprobat prin ordin de ministru şi preşedinte al Casei, în sensul includerii şi al pacienţilor care au F3, care au dobândit această contraindicaţie, în sensul că au recăzut, pentru că această ipoteză de lucru nu este prevăzută în protocol. (...) În acelaşi timp noi am pornit un alt proces pe o cerere pe Ordonanţă Preşedinţială. Soluţia a fost favorabilă şi a obligat Casa de Asigurări ca până la soluţionarea primului proces să acorde pacientului nostru tratamentul fără interferon. Aceasta ne dă speranţe că şi în primul proces vom avea câştig de cauză, pentru că practic vorbim despre o discriminare", a declarat pentru MEDIAFAX Dan Cimpoeru, avocatul Alianţei Pacienţilor Cronici (APAH) din România.

Soţia pacientului mărturiseşte că a făcut eforturi pentru a putea plăti analizele necesare de-a lungul timpului, tratamentele fiind compensate de către stat, unele fiind chiar gratuite. 

"Singurul ajutor l-am găsit la Alianţa Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, ne-au ajutat să trecem peste situaţie, pentru că este foarte greu să te descurci numai din salariu. Doar unul dintre medicamente costă undeva la 500 de lei. Autorităţile au invocat întotdeauna problema banilor, s-a spus că atât îşi permit şi atât pot face, că ţara nu are de unde să dea mai mulţi bani. Sper din tot sufletul şi mă rog să nu mai fie niciun pacient în situaţia noastră. Să ştii că există tratament şi că nu ai acces la el mi se pare ceva nedrept. Parcă nici nu te poţi gândi la faptul că nu eşti suficient de bolnav ca să primeşti tratament", a declarat soţia pacientului pentru MEDIAFAX.

Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marilena Debu, este de părere că, deşi există protocoale cu privire la tratamentele care trebuie acordate pacienţilor, ele pot fi discriminatorii.

"În astfel de situaţii ai o lege pe care trebuie să o respecţi, dar în acelaşi timp te trezeşti în situaţia în care o lege este nedreaptă prin baza ei, că te discriminează. Noi sperăm ca în ceea ce priveşte hepatita, autorităţile să înţeleagă că trebuie să grăbească aceste negocieri cu un rezultat şi un nou contract să intre în vigoare cât mai repede. Sperăm că acest nou contract şi acest nou protocol să nu mai fie la fel de discriminatoriu şi să meargă către toţi pacienţii. Noi tot timpul am spus că ne aliniem la ceea ce înseamnă ghid european. Dacă vrem să fim aşa, ghidul european a scos deja dubla terapie din calcul. Deja ghidul europan actualizat în urmă cu aproximativ două săptămâni nu mai vorbeşte de dublă terapie. Speranţa noastră este că, având acest proces, autorităţile să se trezească şi să înţeleagă că avem de-a face cu o categorie de pacienţi care suferă de o boală infecţioasă, cronică, care în
marea lor măsură nu sunt vinovaţi că au această boală. Sunt infectaţi direct sau indirect în sistemul medical. Nu e normal să li se spună să se mai îmbolnăvească puţin pentru a primi tratament", a declarat Marinela Debu pentru MEDIAFAX.

Preşedintele APAH este de părere că în România sunt trataţi prea puţini pacienţi cu hepatita C pe an, aproximativ 5.000 de persoane, în condiţiile în care la nivel naţional sunt estimate pe prevalenţă aproximativ 600-700 de mii de cazuri, la care se adaugă şi cei care încă nu au depistat că suferă de această afecţiune, boala manifestându-se de multe ori doar prin oboseală accentuată. De cele mai multe ori, pacienţii află întâmplător că au hepatită, când merg să facă analize pentru alte boli.

În acest moment, în România doar persoanele care sunt asigurate în sistemul de sănătate primesc tratament pentru hepatită.