Primul termen în dosarul Revoluţiei. Fostul preşedinte Ion Iliescu nu participă la proces. Sute de victime şi urmaşi ai revoluţionarilor, la Instanţa Supremă: „Timp pierdut. Nici de acum în 30 de ani nu se va întâmpla nimic”. VIDEO

UPDATE ora 10.15 Ambulanţă chemată la Instanţa Supremă

Unei femei care participă, vineri, la primul termen în dosarul Revoluţiei, i s-a făcut rău şi a avut nevoie de intervenţia unui echipaj SMURD.

Citeşte continuarea... 

UPDATE ora 09.30 Ion Iliescu nu participă la procesul Revoluţiei. Sute de oameni la ÎCCJ. Victimă: Timp pierdut

Adrian Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu, a declarat, vineri, la ÎCCJ, că fostul preşedinte nu participă la proces, pentru că este o fază în care prezenţa sa nu este necesară, fiind reprezentat prin avocat.

„Nu vine pentru că este reprezentat (Ion Iliescu – n.r.). Suntem într-o procedură care nu presupune în mod obligatoriu prezenţa. Este o procedură tehnică (...) Părerile pe fond vor fi făcute la momentul la care va începe judecata. Repet, ne aflăm în camera preliminară, urmează să vedem, după parcurgerea camerei preliminare. Va începe judecata şi în raport de momentul respectiv vom vedea şi care vor fi apărările. La momentul acesta bineînţeles că nu vă pot furniza informaţii în legătură cu apărările care vor fi făcute. Să ajungem acolo”, a spus Georgescu.

Avocatul fostului preşedinte al României, care a fost pus sub urmărire penală pentru infracţiuni contra umanităţii în dosarul Revoluţiei, a declarat că a depus mai multe cereri şi excepţii în cauză.

„Nu e niciun fel de secret (depunerea de cereri şi excepţii – n.r.). Ele au fost depuse la dosar, invocă atât neregularitatea actului de sesizare, în raport cu descrierea faptelor, cât şi nelegala administrare a unora dintre mijloacele de probă”, a spus avocatul lui Ion Iliescu.

Potrivit acestuia, pe de o parte cere refacerea anchetei, iar pe de altă parte, restituirea dosarului la urmărire penală.

„Da, pe de o parte (refacerea anchetei – n.r.). Pe de altă parte, restituirea acelui dosar la urmărire penală. În principal am să spun că fapta domnului Iliescu aşa cum este expusă în actul de sesizare nu îndeplineşte standardele prevăzute de lege în materia descrierii de fapte într-un act de sesizare. După aceea, sunt o grămadă de aspecte care sunt controversate în interiorul actului de sesizare şi care, în mod evident conduc la imposibilitatea restabilirii judecării obiectului cauzei şi mai sunt, de asemenea, chestiuni de injuncţiune în ceea ce priveşte modul în care a fost realizată urmărirea penală şi modul în care au fost făcute punerile sub acuzare cel puţin în ceea ce îl priveşte pe clientul eu de-a lungul vremii”, a mai spus Adrian Georgescu.

Peste 700 de oameni, victime şi urmaşi şi revoluţionarilor, sunt, vineri, la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde are loc primul termen în cameră preliminară, în dosarul Revoluţiei. Cei mai mulţi spun că au venit cu speranţă, dar nu cred că acest dosar va ajunge la final, ci, mai degrabă, că este „timp pierdut” şi că „nici de acum în 30 de ani nu se va întâmpla nimic”.

Gheorghe Preda a fost împuşcat în ochi la Revoluţie, iar două săptămâni a stat în spital, timp în care soţia l-a crezut mort. Plecase de acasă pentru a-i cumpăra fiicei un cadou de sărbători.

„Timp pierdut. Am venit degeaba aici, să ne vadă lumea. Până acum nu ne-a văzut pe toţi laolaltă. (...) Ca de sărbători, m-am dus şi eu să îi cumpăr ceva fiicei şi nu am mai nimerit să cumpăr că m-au împuşcat. Cine? Nu ştiu! M-au împuşcat în ochi. Am stat în spital două săptămâni. Femeia mă ştia mort, până am venit înapoi acasă. Am avut dureri în continuu la ochi. După doi ani de zile mi-au scos ochiul de tot. Am făcut şi cheaguri de sânge pe creier. Am fost operat şi pe creier, am pierdut vederea şi pe partea dreaptă. Am căzut şi acum sunt în scaun din cauza piciorului, mi-am rupt piciorul”, a povestit bărbatul.

Victima Revoluţiei nu mai speră că după 30 de ani se va face dreptate.

„Dacă nu s-a soluţionat în 30 de ani, ce să mai faci acum? Se soluţionează acum, în 5 minute? Nici de acum în 30 de ani nu se va întâmpla nimic”, a mai spus Gheorghe Preda.

Aurel Ionică era militar în termen în timpul Revoluţiei din 1989. Atunci a fost împuşcat şi spune că i s-a recomandat să tacă. Speranţa de a i se face dreptate acum îi este „la Dumnezeu”. „Am trecut prin focul morţii”, spune el.

„O aşteptare pentru normalitate şi pentru stabilirea adevărului, ceea ce nu se prevede într-un viitor cât de apropiat. În rest, continuăm să mergem împreună, cu speranţă. Am trecut prin focul morţii. Fiind militar în termen, în data de 24, aşa s-a întâmplat. Un glonţ necunoscut, dar foarte cunoscut..., cineva m-a sfătuit să nu vorbesc, că nu e bine, că nu o să se afle adevărul niciodată şi e mai bine să tac, pentru că justiţia ş procuratura nu iau măsurile cum trebuie. Ar trebui să o ia de jos, de la talpa ţării, de la soldatul ăla mic, să întrebe adevărul. Nu de la ofiţeri, că ofiţerii, ăştia sunt... Ofiţerii ne-au au executat pe noi după 22 când aflasem noi, ca să iasă Revoluţia lui Iliescu. Altceva nu am ce să spun. Îmi pare rău pentru cei care au murit lângă mine. Eu am scăpat doar împuşcat, rănit. Alţii au murit. Aş vrea să dea Dumnezeu, din tot sufletul aş vrea, să vedem şi noi cine şi cu ce preţ, dar totuşi mă gândesc că Iliescu o să scape”, a spus Aurel Ionică.

Potrivit portalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, primul termen în cameră preliminară în dosarul Revoluţiei a fost stabilit pentru data de 29 noiembrie, la ora 09.00.

Pentru acest proces au fost emise citaţii pentru 5.000 de persoane, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat deja că va avea program special.

"Având în vedere că, la data de 29 noiembrie 2019, pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află dosarul nr.1045/1/2019/a1, în care au fost emise citaţii pentru aproximativ 5.000 de persoane, în vederea asigurării desfăşurării activităţii în bune condiţii şi păstrării ordinii la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aducem la cunoştinţa publicului următoarele măsuri:
- vineri, 29 noiembrie 2019, Arhiva Secţiei I civile, Arhiva Secţiei a II-a civile şi Arhiva Completurilor de 5 judecători nu vor desfăşura program cu publicul;
- Registratura generală şi Arhiva Secţiei penale vor desfăşura program cu publicul conform orarului afişat;
- accesul publicului în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru dosarul nr.1045/1/2019/a1, va fi permis începând cu ora 7.30", a anunţat Înalta Curte.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au respins, miercuri, cererea procurorului general de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei împotriva lui Petre Roman şi a lui Teodor Brateş.

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc..

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.

Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă,. contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.