Principala cauză a mortalităţii în România poate fi prevenită

Afecţiunile inimii reprezintă principala cauză de deces în rândul românilor, iar din acest motiv specialiştii din medicină atrag din nou atenţia asupra faptului că cetăţenii trebuie să prevină mai întâi bolile printr-un trai sănătos şi nu în ultimul rând printr-o frecvenţă ridicată de vizite la cabinetele de familie.

"Bolile cardiovasculare reprezintă principala problemă de sănătate şi de altfel, în România, mortalitalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer. 60 la sută dintre români mor de boli cardiovasculare, faţă de 19 la sută câţi mor de cancer. E clar că din acest punct de vedere, bolile cardiovasculare omoară cei mai mulţi cetăţeni români. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză pentru o speranţă de viaţă scăzută în România versus Uniunea Europeană. Mai dramatic este faptul că aceste boli cardiovasculare omoară din ce în ce mai mulţi tineri", a declarat prof.dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie.

Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie a mai declarat că sunt purtate tratative avansate cu Ministerul Sănătăţii pentru implementarea unui program naţional de screening şi prevenţie a bolilor cardiovasculare, lucru care ar putea deveni realitate chiar de anul acesta. Preşedintele CNAS, prezent la întâlnirea de sâmbătă, a precizat că la acest moment o suită de programe de sănătate axate de tratarea bolilor cardio-vasculare sunt în desfăşurare, însă fără o conduită preventivă a populaţiei, cifrele îmbolnăvirilor vor continua să crească.

"Ministerul Sănătăţii alături de CNAS desfăşoară un program naţional de tratare a bolilor cardiovasculare. Este un program care asigură tratamentul pacienţilor cu diverse afecţiuni cardio-vasculare şi mă refer aici la stenoze arteriale severe, aritmii ventriculare maligne, aritnii complexe. În acest an valoarea programului a ajuns la aproape 130 milioane lei, iar numărul de bolnavi prevăzuţi să intre în tratament este de peste 30.000. La ora actuală numărul bolnavilor trataţi prin proceduri de dilatare percutanată este de peste 14.000 pe an, numărul de pacienţi trataţi prin stimulatoare cardiace este de 5600 pe an,prin intervenţii chirurgicale – peste 5.400 pe an", a declarat Răzvan Teohari Vulcănescu, preşedintele Casei Naţionale pentru Asigurări de Sănătate( CNAS).

Finanţarea în sănătate nu rezolvă problema pacienţilor dacă banii direcţionaţi de către Guvern nu ajung acolo unde este cu preponderenţă necesar şi anume în medicamente, programe de sănătate şi condiţii atât pentru medici cât şi pacienţi. Coneliu Buicu, preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor a atras atenţia în cadrul întâlnirii că începând de acum banii din sănătate ar trebui cheltuiţi mai mult în sprijinul pacienţilor şi mai puţin pe salarii.

"M-aş adresa pentru o anumită problemă pe care CNAS şi Ministerul Sănătăţii o au în momentul în care alocă fondurile. Este adevărat că un dispozitiv necesar pentru sănătate fie că vorbim despre afecţiuni cardio-vasculare costă mult. trebyuie să trecem peste acest impas şi să luăm în calcul costurile indirecte determinate de neintervenţia la momentul oportun necesară pacientului. propunerea ar fi să începem să creştem finanţarea pentru Sănătate.Finanţarea Sănătăţii în sume a crescut. Anul aceste sunt peste 40 de miliarde de lei în condiţiile în condiţiile în care anul trecut au fost 32 de miliarde. Este adevărat această creştere a finanţării Sănătăţii a mers în mare parte din sumă în salariile din Sănătate dar mi-aaş dori ca la anul să vedem aceeaşi creştere şi banii să meargă şi dispozitive, în medicamente şi în condiţii pe care să le oferim pacienţilor"a declarat conf. dr. Corneliu Florin Buicu, preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor.

Una dintre afecţiunile cardiovasculare care afectează o importantă masă de pacienţi este stenoza aortică, o boală degenerativă care progresează cu înaintarea în vârstă. Îngustarea orificiului valvei aortice face ca sângele să nu mai poată fi pompat din inimă decât cu mare dificultate. Singurul tratament curativ pentru această boală constă în înlocuirea valvei bolnave cu una nouă. În 2017, în România s-au implantat 150 de valve. Pacienţii internaţi în spitalele publice pot beneficia complet gratuit de acest program . În prezent la nivel naţional există 11 centre de stat şi private acreditate să facă această procedură. Singura sală hibrid din România, dotată cu angioraf de ultimă generaţie şi spaţiu adecvat pentru anestezie-terapie intensivă şi chirurgie cardio-vasculară, se află la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

"O mare parte dintre dintre aceşti pacienţi ajung să fie trataţi în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă. Utimul program la care Secţia de Cardiologie a apelat cu sprijinul CNAS şi cel al Ministerul Sănătăţii este programul de înlocuire a valvei aortice transcateter adică o intervenţie non-chirurgicală minim invazivă la care o parte din pacienţi au fost supuşi sunt astăzi printre noi. Momentul pe care îl celebrăm astăzi, un an de TAVI ( Tratament prin tehnici transcateter al pacienţilor cu stenoze aortice strânse) în Spitalul Universitar este rezultatul unei munci susţinute ", a declarat Adriana Nica, managerul Spitalului Universitar.