Principalele nemulţumiri din micile comunităţi ale Bucureştiului

Mai mult de jumătate dintre bucureştenii participanţi la un sondaj derulat de Fundaţia Comunitară Bucureşti sunt nemulţumiţi de starea mediului din zona în care locuiesc, în timp ce 35% sunt indiferenţi şi doar restul de 11% se declară mulţumiţi.

Cu toate acestea, doar 23% dintre respondenţi vor să se implice în soluţionarea problemelor de mediu pe care le identifică, arată sondajul.

Bucureştenii participanţi la sondaj sunt, în cea mai mare parte, nemulţumiţi de calitatea aerului (77%), de managementul deşeurilor (70%), de problemele legate de spaţiile verzi (62%), de efectele schimbărilor climatice (52%) şi de mobilitatea urbană (50%), arată cercetarea.

Când vine vorba de principala problemă, calitatea aerului, cei mai mulţi respondenţi se plâng de traficul intens (82%), de poluare (81%) şi de traficul generat de camioane şi tiruri (39%). În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, lipsa educaţiei legate de reciclare (73%), colectarea defectuoasă a deşeurilor (68%), lipsa colectării selective (64%) şi consumul iresponsabil (52%), cum ar fi cel care generează ambalaje în exces sau deţinerea mai multor maşini per familie sunt problemele care îi nemulţumesc cel mai mult pe cetăţeni.

Şi problema spaţiilor verzi din jurul locuinţei lor este una importantă pentru bucureştenii intervievaţi, iar aceştia se declară nemulţumiţi de lipsa educaţiei legate de protejarea spaţiilor verzi (74%), de lipsa lor în zona în care locuiesc (59%) sau de spaţiile verzi neamenajate sau distruse (55%). La acestea se adaugă construcţiile care iau din spaţiul verde (54%), toaletările excesive (45%) şi tăierile de copaci (43%), dar şi spaţiile verzi închise sau fără acces public (35%).

Sondajul a identificat de asemenea şi probleme precum lipsa de soluţii pentru protejarea oraşelor de efectele schimbărilor climatice (64%), lipsa de iniţiative pentru reducerea consumului de resurse naturale şi diminuarea impactului oraşului asupra mediului (62,7%) sau lipsa de sprijin pentru comunităţile defavorizate afectate de schimbările climatice (46,6%).

Toate acestea se adaugă la problemele de mobilitate urbană, unde bucureştenii au notat lipsa pistelor (69%) şi a parcărilor (68%) pentru biciclete, lipsa educaţiei pentru utilizarea transportului alternativ în locul maşinii personale (66,8%) şi transportul public insuficient (38,9%).

Pe lângă acestea, bucureştenii chestionaţi au menţionat şi alte probleme, cum ar fi lipsa centrelor comunitare de petrecere a timpului liber, a locurilor de joacă sau a alternativelor de practicare a unui sport, la fel ca lipsa accesului la terenurile de sport, lipsa băilor publice, a cişmelelor şi a altor locuri publice de hidratare, lipsa vegetaţiei în afara spaţiilor verzi şi a grădinilor de legume comunitare.

Deşi toţi respondenţii din microcomunităţile bucureştene observă problemele de mediu din zona în care locuiesc, aproape 77% spun că nu sunt dispuşi să se implice în rezolvarea lor. Restul de 23% care vor să se implice consideră că ar putea contribui prin activităţi precum lansarea de petiţii, plantare de copaci, reciclare, folosirea transportului public, construirea de piste şi/sau parcări de biciclete, întreţinerea curţilor din jurul blocului, colaborare cu comunitatea din bloc pentru a contacta asociaţii specifice, reciclare individuală şi comunicare în reţeaua de prieteni şi rude despre importanţa reciclatului, participare la întâlniri comunitare unde se dezbat probleme de mediu şi chiar implicare în organizare de evenimente.

Bucureştenii din zonele vizate de program pot înscrie ideile de proiecte până pe 31 martie, beneficiind de un fond de granturi în valoare totală de 520.000 de euro în următorii doi ani pentru rezolvarea lor, la care se adaugă mentorat şi sprijin din partea unor specialişti dedicaţi, având capacitatea de a susţine implementarea lor.

Proiectele pot fi depuse de organizaţii non-guvernamentale, neafiliate politic, grupuri de iniţiativă, formate din cel puţin 3 persoane care îşi asumă împreună planificarea şi implementarea unui proiect, sau instituţii de învăţământ de stat care vor desfăşura activităţile propuse într-una dintre zonele selectate.

Aceştia pot înscrie proiectele până pe 31 martie, completând formularul disponibil pe site-ul Platformei de mediu pentru Bucureşti. După perioada anunţării ideilor selectate (1-10 aprilie), Platforma de mediu organizează un incubator de proiecte (15 aprilie-31 mai), urmând ca selecţia proiectelor finale să aibă loc între 1 şi 10 iunie. Implementarea se va realiza în perioada iunie 2024 - martie 2025.