Principalele probleme ale românilor: creşterea preţurilor, sistemul de îngrijire a sănătăţii şi şomajul

Studiul arată că jumătate dintre români indică drept cea mai importantă problemă cu care se confruntă în prezent creşterea preţurilor şi inflaţia. Comparativ, în primăvara lui 2010, 43% dintre români considerau aceste două fenomene drept cele mai importante probleme ale lor. La nivelul UE, media celor care consideră creşterea preţurilor şi inflaţia principalele lor probleme este de 38%.

Pe de altă parte, 39% dintre români consideră că situaţia economică actuală este principala lor problemă (faţă de 35% în primăvara lui 2010 şi 25%, media la nivelul UE).

Totodată, 22% dintre români indică sistemul de îngrijire a sănătăţii drept principala problemă, faţă de 19%, media la nivelul UE şi 25% procent înregistrat în România în primăvara lui 2010.

Studiul mai arată că 17% dintre români - faţă de 20%, media la nivelul UE - consideră şomajul drept principala lor problemă, iar 16% (faţă de 14% media la nivelul UE) indică impozitarea drept principală problemă.

Pe de altă parte, studiul arată o scădere a numărului românilor care consideră pensiile ca fiind principala lor problemă, de la 22%, în primăvara lui 2010, la 16%.

Opt procente dintre repondenţii români indică sistemul educaţional drept principală problemă, 6% menţionează locuinţele, iar 5% infracţionalitatea, procentele fiind foarte apropiate de media la nivelul tuturor statelor UE, dar şi de valorile înregistrate în primăvara anului 2010.

Doar 1% dintre români consideră terorismul ca fiind o problemă principală şi tot 1% consideră apărarea şi politica externă o problemă principală, în timp ce mediul înconjurător reprezintă principala problemă pentru 3% dintre români.

Studiul Eurobarometru indică o percepţie negativă a românilor asupra situaţiei generale a locurilor de muncă. Astfel, 93% dintre români consideră această situaţie ca destul de proastă sau foarte proastă. Percepţia negativă se regăseşte în aproape toate ţările Uniunii Europene, doar 19% din europeni apreciind că situaţia generală a locurilor de muncă este bună. Opinia referitoare la acest subiect a rămas constantă pe parcursul lui 2010 în România, însă în alte ţări europene percepţia asupra situaţiei locurilor de muncă s-a îmbunătăţit în a doua jumătate a anului trecut.

Totodată, Eurobarometrul arată că aproape o treime dintre români (29%) consideră că impactul crizei asupra locurilor de muncă a atins deja apogeul.

Modificările de percepţie cu cea mai mare amploare s-au înregistrat în Germania şi Austria, unde numărul celor care apreciază ca bună situaţia locurilor de muncă a crescut de la 20% la 43%, respectiv de la 40% la 58%.

Studiul mai arată că românii sunt pesimişti şi în legătură cu evoluţia situaţiei financiare a gospodăriei proprii şi cu cea a situaţiei locurilor de muncă, doar 18 %, respectiv 12% dintre ei fiind de părere că acestea vor evolua în bine în următoarele 12 luni. În schimb, aproape jumătate dintre români (48%) cred că următoarele 12 luni vor fi mai proaste în ceea ce priveşte situaţia locurilor de muncă, iar 32% cred că situaţia va rămâne neschimbată. De asemenea, aproximativ o treime dintre români (28%) cred că situaţia gospodăriei lor va fi mai proastă în următoarele 12 luni, în timp ce 48% dintre români cred că aceasta va rămâne neschimbată. La nivelul UE, 35% dintre cetăţeni cred că situaţia locurilor de muncă se va înrăutăţi în următorul an, iar 19% cred că situaţia gospodăriei lor va fi mai rea.

Studiul arată că diferenţele de percepţie în legătură cu evoluţia în următoarele 12 luni variază în funcţie de vârstă, tinerii fiind în general mai puţin pesimişti decît persoanele în vârstă. Astfel, 37% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani se aşteptă la o înrăutăţire a situaţiei, acest procent urcând la 57% pentru populaţia peste 55 de ani.

Raportul naţional Eurobarometru 74 a fost prezentat, marţi, într-o conferinţă de presă, de către autorul său, Horia Domnariu, director de cercetare la Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei. Datele pentru România au fost culese în perioada 11 noiembrie - 1 decembrie 2010, pe baza unui eşantion naţional de 1001 de persoane, cu vârste de cel puţin 15 ani. Marja de eroare a studiului este de +/- 3%.