"Pro Lex":Modificările propuse la Statutul poliţistului, cu încălcarea unor drepturi constituţionale

Reprezentanţii Sindicatului "Pro Lex" arată, marţi, într-un comunicat de presă, că după ce s-a decis că politicul poate dispune mutarea definitivă a poliţistului fără acordul acestuia, conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) propune noi modificări prin care anulează anumite drepturi prevăzute în alte acte normative şi în Constituţie, respectiv libera exprimare şi alegerea liberă a organelor de conducere sindicală.

Sindicaliştii citează articolul 40, prin care poliţistului îi este interzis în orice împrejurare să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte, dar şi articolul 41 alineatul 3, care prevede că poliţiştii pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

"Pro Lex" nu este de acord nici cu prevederile din articolul 42, care stabileşte că "activităţile sindicale se realizează numai în afara programului de lucru", că "pe timpul acţiunilor de protest şi a mitingurilor poliţiştii nu au dreptul să poarte uniformă sau însemne oficiale", că "poliţiştilor le este interzis să impună altor poliţişti să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale".

Printre măsurile nou introduse cu care sindicaliştii "Pro Lex" nu sunt de acord este şi faptul că nicio altă persoană care nu deţine calitatea de poliţist sau personalul contractual nu poate face parte din sindicatele şi federaţiile constituite de poliţişti şi nu poate îndeplini funcţii de conducere sau de reprezentare în cadrul acestora.

Totodată, sindicaliştii nu sunt de acord nici cu prevederea potrivit căreia organizaţiile sindicale nu au voie să exprime opinii contrare intereselor României, opinii sau preferinţe politice şi să desfăşoare propagandă în favoarea acestora, să compromită prestigiul funcţiei de poliţist sau a instituţiilor în care aceştia sunt încadraţi.

"Prin art. 43 se anulează dreptul funcţionarului public cu statut special de a exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului, astfel cum este prevăzut în prezent, în Legea unitară de salarizare nr. 284/2010", se mai arată în comunicatul "Pro Lex".

Sindicaliştii "Pro Lex" precizează că, potrivit propunerii MAI, conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române va fi aleasă pentru un mandat de patru ani prin consultarea partidelor politice parlamentare, deşi aceste funcţii sunt publice şi nu de demnitari. În opinia acestora, prin faptul că nu se reglementează foarte clar condiţiile numirii şi schimbării din funcţie, se va ajunge la dispute politice cu privire la numirile în aceste funcţii de conducere.

Totodată, sindicaliştii "Pro Lex" arată că articolul 26, alineatul 1 prevede că inspectorul general al Poliţiei Române este numit din rândul poliţiştilor cu grad minim de chestor de poliţie, la propunerea ministrului Administraţiei şi Internelor, cu acordul partidelor parlamentare, prin decizie a primului ministru, pe un mandat de patru ani, iar dacă partidele politice parlamentare nu ajung la niciun consens şi nu se pronunţă în cinci zile, se considerată că este un acord tacit.

Totodată, adjuncţii inspectorului general al Poliţiei Române ar fi numiţi sau confirmaţi în funcţie de inspectorul general al Poliţiei Române în termen de la 30 de zile de la preluarea funcţiei, pe un mandat de patru ani.

Sindicaliştii speră să discute aceste lucruri la şedinţa de dialog social, de marţi, de la sediul MAI.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traia Igaş, a anunţat, săptămâna trecută, că din 3 iunie va fi supus dezbaterii publice proiectul privind legea statutului poliţistului, prin care se urmăreşte o revoluţionare a acestui statut.

Pe de altă parte, plenul Camerei Deputaţilor a decis, în 31 mai, ca din 1 ianuarie 2012 reconversia poliţiştilor al căror raport de serviciu încetează în urma reorganizării unităţii sau a reducerilor de posturi să se facă în "următoarele" şase luni după adoptarea acestor măsuri, şi nu în "ultimele" şase luni dinaintea adoptării.

Modificările aduse Statutului poliţistului, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012, mai prevăd că procedura şi cazurile de modificare sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţistului vor fi stabilite prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor.

Tot din 1 ianuarie 2012, activitatea şi conduita poliţiştilor vor fi evaluate o dată pe an, iar concluziile se vor consemna în evaluarea anuală de serviciu cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător", "nesatisfăcător".

Modificările aduse Statutului poliţistului au fost contestate la Curtea Constituţională de 111 deputaţi PSD şi PNL. Contetaţia privind neconstituţionalitatea Legii de modificare şi completare a Legii 360/2002 referitoare la Statutul poliţistului va fi judecată în 15 iunie.