- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
"Pro Lex" propune suspendarea unor prime în schimbul renunţării la disponibilizările din MAI
Sindicatul "Pro Lex" propune suspendarea primei pentru lucrări de excepţie şi a salariului de excelenţă acordat pentru cinci la sută din personal, pentru evitarea disponibilizării a aproximativ 7.000 de persoane din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), de la 1 aprilie.
Preşedintele Sindicatului "Pro Lex", Vasile Lincu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că a propus conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor unele soluţii pentru reducerea cheltuielilor de personal, pentru a nu se ajunge la disponibilizări.
Lincu a spus că soluţiile ar fi suspendarea primei pentru lucrări de excepţie şi a salariului de excelenţă acordată pentru cinci la sută din personal şi care reprezintă 50 la sută din salariul de bază. El a precizat că ar trebui sistată plata sumei care reprezintă echivalentul salariului de merit inclus în venitul celor care au beneficiat de această sumă în 2010 şi care se plăteşte şi în prezent în mod nejustificat, reprezentând 20 la sută din salariu pentru 25 la sută din efectiv.
Lincu a adăugat că dacă aceste două propuneri ar fi luate în considerare, ar fi făcută o economie mai mare decât dacă s-ar disponibiliza aproximativ 7.000 de persoane, de la 1 aprilie.
Potrivit lui Lincu, din cele 10.000 de posturi care ar trebui să dispară din Poliţie, Jandarmerie şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă de la 1 aprilie, 3.000 sunt vacante şi astfel rămân aproximativ 7.000 de persoane care vor trebui să plece fără plăţi recompensatorii.
Preşedintele "Pro Lex" a precizat că, din sursele pe care le are, reducerea de personal doar din Poliţia Română ar fi de aproximativ 1.600 de posturi, dintr-un total de aproximativ 53.000.
În opinia liderului sindical, o reorganizare eficientă a MAI presupune transformarea în funcţii publici cu statut special, adică poliţişti, funcţionari publici şi personal contractual, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate.
"De asemenea, se impune o reaşezare pe funcţii de specialişti a celor care au fost angajaţi în astfel de funcţii, iar pe funcţii tipice de ofiţeri de poliţie să fie doar cei ale căror studii universitare sunt de natura celor predate în şcolile de poliţie. Practic, de mai mulţi ani au fost încadraţi ca ofiţeri şi desfăşoară activitate specifică de poliţie, unele chiar în funcţii de conducere, persoane ale căror studii nu le permitea ocuparea acestor funcţii. De exemplu, domeniile în care sunt licenţiaţi mulţi ofiţeri de poliţie sunt inginerie, medicină veterinară, teologie, educaţie fizică şi sport", a spus Lincu.
Preşedintele "Pro Lex" a mai spus că aproximativ o treime dintre poliţişti sunt încadraţi incorect pe aceste funcţii, iar dacă disponibilizarea se va face dintre "personalul operativ din stradă", efectul imediat va fi creşterea infracţionalităţii.
Sindicaliştii au mai arătat că Poliţia Română este subdimensionată, nu supradimensionată, cum afirmă autorităţile, astfel că sunt 275 de poliţişti la o sută de mii de locuitori, nu 473, cifra stabilită de Guvern în 2010.
Lincu a mai spus că o altă propunere de "reorganizare eficientă şi reală a MAI" o constituie trecerea posturilor încadrate cu ofiţeri sau agenţi de poliţie care fac parte din Poliţia judiciară de la MAI la Ministerul Public, conform propunerii procuroului general al României, eliminând astfel dubla subordare şi posibilitatea trecerii foarte frecvente de la o specializare la alta.
Pentru evitarea suprapunerii de atribuţii, dar şi pentru eficienţă operativă, sindicaliştii propun comasarea Direcţiei Generale Anticorupţie cu Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă.
Lincu a făcut referire şi la deficienţele proiectului de act normativ care se află în prezent în Camera Deputaţilor. El a precizat că pentru fapte negative sunt favorizaţi pensionarii în detrimentul poliţiştilor tineri, deşi pensionarii mai pot rămâne în activitate câteva luni, iar în şcolarizarea şi pregătirea poliţiştilor tineri s-au folosit bani de la bugetul statului.
"Sancţiunile disciplinare au fost acordate cu precădere agenţilor de poliţie din operativ, sunt rare exemple de şefi, ofiţeri sau personal neoperativ sancţionat disciplinar. Punctajul pentru mustrare scrisă este jumătate din punctajul pentru infracţiune", a precizat Lincu.
De asemenea, liderul "Pro Lex" a subliniat faptul că poliţiştii care au avut de suferit fizic în urma accidentelor de muncă şi au fost declaraţi "apt limitat" nu trebuie îndepărtaţi din instituţie, ci trebuie redistribuiţi la servici neoperative.
"Nu suntem de acord cu existenţa acestui criteriu şi nici nu este corect ca un poliţist ultragiat sau accidentat în exercitarea atribuţiilor de serviciu să primească un punctaj negativ şi să fie dat afară din poliţie", a spus Lincu.
Criteriul studiilor necesare ocupării funcţiei sau cel al absolvirii unei şcoli de învăţământ din subordinea MAI nu se regăseşte printre criteriile prevăzute în proiectul de act normativ, a mai spus Lincu.
Ministrul de Interne, Traian Igaş, a declarat, în 9 martie, că vor fi disponibilizaţi din MAI aproximativ 9.000 de oameni, arătând că încă nu este o "cifră conturată" şi că numărul de 18.000 vehiculat este "în imaginaţia unora".
"Numărul de 18.000 este în imaginaţia unora. Niciodată nu am avansat un număr clar, pentru că nu am finalizat acest proces de a identifica toate poziţiile care trebuie eliminate din schemă", a afimat Igaş.
Întrebat care ar fi numărul de persoane disponiblizate, Igaş a răspuns că acesta este de aproximativ 9.000, dar că nu este o cifră clar conturată. "Ne oprim undeva la jumătate, aproximativ 9.00, dar nu este o cifră clar conturată", a adăugat Traian Igaş.
El a mai spus că vor fi disponibilizaţi "cu precădere" cei care nu şi-au făcut datoria, au abateri, au dosare penale. "Vor pleca cei care nu şi-au făcut datoria, vor rămâne cei care sunt profesionişti sută la sută, din toate structurile", a arătat ministrul de Interne.
El a mai spus că MAI are un proiect de lege pe acestă temă care va intra săptămâna viitoare în dezbaterea Senatului, în procedură de urgenţă. Ministrul a adăugat că abia după ce se va trece şi de Camera Deputaţilor va fi "pasul doi", când se va comunica numărul exact de persoane care vor fi disponiblizate.
Bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) avizat, în decembrie 2010, în Comisiile reunite de apărare şi ordine publică din Parlament este de aproximativ 1,7 miliarde de euro, respectiv 1,38 la sută din PIB, acesta prevăzând totodată şi disponibilizarea a 18.000 de angajaţi în 2011, în două etape.
Potrivit documentului avizat de comisiile reunite de apărare şi ordine publică, în prima parte a anului 2011 vor fi disponibilizaţi peste 7.900 de angajaţi, numărul de salariaţi ai MAI ajungând astfel la aproximativ 141.000.
În a doua parte a anului, alţi 10.000 de angajaţi din structurile de ordine publică vor fi disponibilizaţi, pentru a face economii la cheltuielile de personal, conform aceluiaşi document.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Nu avem un lider politic care să spună „hai să resetăm România”. Duminică du-te și pune ștampila pe alb!
-
Elena Lasconi răspunde acuzaţiilor lui Georgescu privind implicarea României în războiul din Ucraina
-
Vicepreşedinte CNA cere demisia ministrului Cercetării: A fost la TikTok să discute despre alegeri
-
Vicepreşedintele ANCOM cere suspendarea TikTok în România
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO
CANCAN.RO
GANDUL.RO