Probleme pe linia readmisiei străinilor care au intrat ilegal în România. Serbia refuză să primească 300 de migranţi care au trecut graniţa

De la sfârşitul lunii septembrie şi până acum au fost înregistrate probleme în cooperarea sârbo-română pe baza acordului de readmisie. Partea sârbă a refuzat, în acest interval, acceptarea a aproape 300 de migranţi depistaţi după ce au trecut ilegal din Serbia în România, deşi ar fi fost prezentate dovezi de autorităţile din ţara noastră, susţine directorul adjunct al Direcţiei Migraţiei Bucureşti din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, Narcis Dumitru. Declaraţiile acestuia au fost făcute, miercuri, la un seminar de informare privind Programul de sprijin pentru repatriere voluntară umanitar asistată şi reintegrare, organizat la Bucureşti.

“(...)Începutul anului 2016 până la încheierea acordului Uniunea Europeană –Turcia începuse cu foarte multe treceri în special la frontiera sârbo-română. A urmat o perioadă de stagnare, martie-august, iar începând din luna august situaţia este în creşetere deosebită înregistrând, dacă nu zilnic atunci la două zile, treceri ilegale la nivelul frontierei. Problema cea mai importantă este că în momentul de faţă nu mai există o cooperare a autorităţilor sârbe legate de acordul de readmisie. În baza acestui acord, cu toate dovezile prezentate de colegii noştri de la Poliţia de Frontieră sau ulterior unele dovezi descoperite de poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări, autorităţile sârbe refuză orice comunicare în acest acord de readmisie. În aceste condiţii am înregistrat numeroase solicitări de azil dar şi luări în custodie publică, cazarea acestora în acele două centre de la Arad şi Otopeni a persoanelor care au intrat ilegal pe teritoriul României. În continuare avem o îngrijorare legată de acest fenomen pe care îl gestionăm destul de greu în momentul de faţă.(...) Pe baza solicitărilor noastre, răspunsul primit este că străinul respectiv nu provine de pe teritoriul statului său, nu îl recunosc că ar fi trecut pe teritoriul statului sârb, cu toate dovezile prezentate. Practic, nu au denunţat, dar nu cooperează pe linia readmisiei străinilor care au trecut ilegal din Serbia în România.(…) Au început să nu mai ţină cont de solicitările noastre undeva la sfârşitul lunii septembrie", a susţinut resprezentantul Inspectoratului General pentru Imigrări(IGI).

În prezent, în ţara noastră sunt peste 500 de persoane luate în custodie publică. Oficialii IGI susţin că România rămâne doar o ţară de tranzit, fiind foarte puţini migranţi care solicită azil la noi.

"Acum două zile, într-un ziar sârb, am citit o informaţie legată de identificarea a 1.200 de migranţi într-o fabrică dezafectată în apropiere de gara centrală din Belgrad. Un grup care evidenţiază faptul că pe teritoriul statului vecin sunt foarte mulţi străini cu şedere ilegală. Din interviurile purtate cu persoanele care au fost depistate intrate ilegal pe teritoriul României evidenţiază faptul că închiderea rutei balcanice, controalele severe efectuate la frontiera sârbo-ungară, sârbo-croată, i-au făcut pe mulţi migranţi să încerce pe frontiera sârbo-română evitarea gardului ridicat de autorităţile maghiare dar în special a controalelor severe efectuate de autorităţi. Avem peste 500 de persoane luate în custodie publică. Ulterior, dintre aceste persoane mai apar şi solicitări de azil din centre. Marea majoritate foloseşte acest lucru pentru a scăpa din centrele de custodie publică. După cum ştiţi bine, aceste centre de custodie publică sunt centre cu regim închis, libertatea de mişcare a străinilor este limitată doar un eventual acces la procedura de azil îi face să părăsească aceste centre. România nu este o ţară ţintă, este o ţară de tranzit şi sunt foarte foarte puţini migranţi, solicitanţi de azil care doresc să rămână în România. (…) Celelalte frontiere au o situaţie destul de calmă, cu excepţia ce se întâmplă în zona de sud vest, zona Timiş., foarte puţini cu ieşire din ţară în zona Arad, în rest situaţia operativă este calmă. Nu există, pe parte de admisie, explozii deosebite pe anumite componente", a adăugat Narcis Dumitru.

Seminarul din Capitală a fost organizat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie(OIM). Potrivit reprezentanţilor OIM, în anul 2015, la nivel mondial au fost identificaţi peste 15 milioane de migranţi, în creştere cu aproximativ 45%. Tot în 2015, la nivel mondial, peste 5.000 de migranţi şi-au pierdut viaţa, aproape 3.000 dintre ei doar în Marea Mediterană.