Probo, roboţelul verde cu trompă, ajutorul psihologilor în tratarea copiilor cu autism

E verde, acoperit cu o blăniţă moale la pipăit, are ochi mari şi sprâncene arcuite, care se ridică a mirare, şi o trompă ca de elefant. Depăşeşte o jumătate de metru în înălţime şi stă cuminte pe o măsuţă, aşteptând să fie îmbrăţişat de cei mici.

Îl cheamă Probo şi nu seamănă cu niciun animal. E un robot inteligent, creat de doi ingineri belgieni, care poate vorbi şi se poate strâmba, se poate supăra sau bucura şi care este folosit, în premieră, în tratarea copiilor suferinzi de tulburări de autism.

Georgia are opt ani şi urmează un tratament de specialitate la Centrul Autism Transilvania din Cluj-Napoca, împreună cu sora sa geamănă, Antonia, şi alţi peste 40 de copii. Fetiţa stă nedumerită în faţa lui Probo. Roboţelul se trezeşte şi ia o faţă supărată, iar Georgia îl mângâie pe mânuţă. Probo clipeşte vesel, iar fetiţa începe să râdă.

"Vreau să fie Probo bucuros", şopteşte Georgia, iar roboţelul o ascultă.

Îl îmbrăţişează, lipindu-şi căpşorul de faţa verde zâmbitoare, după care începe să îi numere degeţelele de la mână.

Roboţelul ştie şi poveşti, iar fetiţa se aşează pe scăunel, cu urechile ciulite, ascultând povestea educativă despre "mulţumesc".

Georgia ascultă fascinată vocea care vine din interiorul roboţelului, care spune că dacă cineva îl ajută trebuie să spună "mulţumesc".

"Dacă spui «mulţumesc», oamenii vor fi fericiţi. Este frumos să spui «mulţumesc»", se aude roboţelul.

Cu ajutorul lui Probo, fetiţa suferindă de o tulburare fără leac învaţă să spună "mulţumesc", să salute şi să îşi împartă jucăriile cu ceilalţi copii.

În cadrul testării clinice, care va dura două săptămâni, Probo se va afla faţă în faţă cu patru copii de la Centrul Autism Transilvania - cele două gemene, Georgia şi Antonia, şi Nicu şi Mihnea, ambii de patru ani.

Probo a fost dezvoltat într-o perioadă de cinci ani de doi ingineri de la Universitatea Vrije din Bruxelles, costurile roboţelului depăşind 50.000 de euro. Dacă ar fi produs în serie, un astfel de robot ar costa circa 10.000 de euro.

Numele Probo derivă din denumirea Proboscidea, ordin animal care cuprinde elefanţii, de la care s-au inspirat şi cei doi ingineri. Roboţelul are capul, trompa şi blana dotate cu senzori care, la atingere, pot reproduce diverse emoţii umane. Toate mişcările sunt coordonate de nouă motoraşe şi asistate de computer.

Şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a Universităţii "Babeş-Bolyai", Daniel David, a precizat că roboterapia poate fi utilizată în terapia copiilor cu probleme speciale, cum sunt cei cu autism, dar şi pentru cazurile de adulţi cu tulburări depresive majore.

Preşedintele Centrului Autism Transilvania, Milena Prună, îşi pune mari speranţe în Probo, fiind optimistă în ceea ce priveşte feed-back-ul pe care îl oferă roboţelul copiilor cu autism.

"Aceşti copii suferă de o tulburare complexă. Nu interacţionează şi nu comunică adecvat cu ceilalţi copii sau cu alte persoane, nu folosesc spontan şabloane sociale cum sunt salutul sau a spune «te rog» sau «mulţumesc». Terapiile care vin în sprijinul copiilor cu autism sunt binevenite, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o afecţiune complexă, despre care nu se ştiu multe lucruri", a spus Prună.

Potrivit acesteia, proiectul desfăşurat de Centrul Autism Transilvania în colaborare cu Catedra de Psihologie a UBB vizează ameliorarea simptomatologiei pe partea de interacţiune socială, arie de dezvoltare care este afectată la toate persoanele care suferă de autism.

"Dacă se intervine şi se înregistrează ameliorări, se constată beneficii şi la nivelul altor arii, se îmbunătăţeşte comunicarea, exprimarea emoţiilor, interacţiunea cu cei din jur. Sunt optimistă de feed-back-ul pe care îl oferă roboţelul. Copilul se aşteaptă să primească o reacţie la un tip de comportament al lui. Avantajul lui Probo este că oferă feed-back-ul care este exact aşteptat de copil, iar interesul copilului de a provoca robotul şi de a obţine reacţii este foarte mare. Ulterior, intervine rolul persoanei de a dezvolta şi de oferi interacţiunii un plus, ceea ce îi apropie de normal", a precizat Milena Prună.

Ea a explicat că este nevoie de o verigă ca Probo în relaţia copil cu autism - adult, pentru că, faţă de un robot, comportamentul uman nu este predictibil.

"În relaţia cu un copil autist, un om îşi schimbă tonul, mimica, gestica, detalii care, pentru un astfel de copil, pot fi confuze. În schimb, la robot nu se schimbă nimic, poate avea aceleaşi reacţii, ceea ce e important pentru un copil care suferă de astfel de tulburări. E o joacă, dar cu beneficii majore în terapie", a subliniat preşedintele Centrului Autism Transilvania.