Procedura pentru desemnarea Patriarhului

Pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Patriarh este eligibil oricare dintre Mitropoliţii, Arhiepiscopii şi Episcopii eparhioţi în funcţiune, cetăţeni români, care s-au impus în conştiinţa Bisericii şi a societăţii prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc, informează Biroul de presă al Patriarhiei.

În deschiderea şedinţei extraordinare, Locţiitorul de Patriarh îl invită pe Secretarul Sfântului Sinod să facă apelul nominal. Secretarul Sfântului Sinod face cunoscut faptul că desemnarea candidaţilor pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Patriarh, Mitropolit, Arhiepiscop şi Episcop eparhiot se face prin vot secret de către Sfântul Sinod, întrunit în şedinţă extraordinară. În această situaţie, Sfântul Sinod este legal constituit cu prezenţa a două treimi din membrii săi şi hotărăşte cu votul majorităţii, adică jumătate plus unu din membrii prezenţi.

În continuare, la invitaţia Locţiitorului de Patriarh, Secretarul Sfântului Sinod dă citire listei ierarhilor eparhioţi alcătuită din vreme, în ordinea dipticelui, pentru nominalizarea celui mai vechi în hirotonie, cum rezultă din Condica Sfântă, începând cu mitropoliţii şi continuând cu arhiepiscopii şi episcopii, în vederea prezidării Şedinţei Sfântului Sinod. În urma constatărilor, Locţiitorul de Patriarh anunţă numele ierarhului care va prelua conducerea şedinţei, invitându-l să o prezideze. În caz de impediment sau refuz, preşedinţia revine următorului cu cea mai mare vechime în hirotonie în treapta arhierească, în ordinea dipticelui, dacă cel nominalizat nu se numără printre candidaţi. Prin preluarea preşedinţiei de către un ierarh eparhiot, cu cea mai mare vechime în treapta arhieriei în ordinea dipticelui, lista candidaţilor eligibili devine definitivă, putându-se deschide procedura desemnării candidaţilor la scaunul patriarhal.

Pe durata şedinţei, Preşedintele de şedinţă este asistat, ca bărbaţi de încredere, de primii doi Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească. Secretar de şedinţă este Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie. Aceştia patru alcătuiesc Biroul. Cei doi asistenţi ai Preşedintelui le arată celor prezenţi că cele două urne sunt goale. Din timp au fost pregătite buletinele de vot care poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod şi pe care sunt înscrişi în ordinea dipticelui toţi ierarhii eparhioţi eligibili.

La apelul Secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte un buletin de vot şi, mergând într-un loc special amenajat, bifează pe buletin, în frică de Dumnezeu şi sub insuflarea Duhului Sfânt, numele celui pe care îl crede vrednic să fie ales. Înainte de a părăsi locul special amenajat pentru votare, fiecare votant împătureşte buletinul de vot în patru, în aşa fel încât ştampila să fie afară. Apoi, fiecare votant sărută Sfânta Evanghelie şi depune buletinul în prima urnă.

Votarea este obligatorie, voturile bifate incorect, cu adăugiri sau fără bifare, se anulează. Preşedintele face numărătoarea buletinelor, trecându-le din prima urnă în cea de a doua. Numărul buletinelor trebuie să fie egal cu acela al votanţilor prezenţi. Preşedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urnă, îl arată celor doi asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. În acest timp, Secretarul înscrie într-o listă voturile sub numele respective, rostite de Preşedinte. Secretarul, după ce a verificat dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista şi o predă Preşedintelui. Acesta o citeşte cu voce tare, după care o semnează împreună cu cei doi asistenţi.

Devine primul candidat desemnat pentru alegerea în slujirea de Patriarh cel care a obţinut majoritatea, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea, în aceeaşi şedinţă se procedează la o nouă votare. Dacă nici de data aceasta nu s-a obţinut majoritatea, în aceeaşi şedinţă se repetă scrutinul până ce unul din candidaţi o obţine. În caz de paritate, decid sorţii.

Pentru al doilea candidat se organizează, în aceeaşi şedinţă, fără pauză, un nou scrutin, la care participă primii trei candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinute la votarea precedentă. Cel care a obţinut majoritatea, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, devine al doilea candidat desemnat. Dacă nici unul dintre cei trei nu a întrunit majoritatea, se organizează un nou scrutin, la care participă primii doi din scrutinul precedent. Devine al doilea candidat cel care a obţinut majoritatea. În caz de paritate, decid sorţii.

Pentru al treilea candidat se organizează, în aceeaşi şedinţă, fără pauză, un nou scrutin, la care participă primii trei candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinut la votarea precedentă. Cel care a obţinut majoritatea, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, devine al treilea candidat desemnat. Dacă nici unul dintre cei trei nu a întrunit majoritatea se organizează un nou scrutin la care participă primii doi din scrutinul precedent. Devine al treilea candidat cel care a obţinut majoritatea. În caz de paritate decid sorţii.

Preşedintele anunţă rezultatul votării, după care îi predă preşedinţia Locţiitorului de Patriarh.

După aceea, tot miercuri, în Aula Palatului Patriarhiei, are loc Şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea Noului Patriarh

Colegiul Electoral Bisericesc este constituit din membrii Adunării Naţionale Bisericeşti (organism reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Române format din membrii Sfântului Sinod şi din câte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii, 2 laici şi 1 cleric), cei ai Adunării Eparhiale a Eparhiei vacante (Patriarhul este şi Arhiepiscopul Bucureştilor, Adunarea eparhială fiind formată 30 de membri, din care 20 mireni şi 10 cleriri). Din Colegiu fac parte, ca membri de drept, câte un decan şi câte un director, clerici, de la instituţiile de învăţământ teologic din fiecare Mitropolie (în ţară fiind 6 Mitropolii), desemnaţi de Mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani, dintre care să nu lipsească decanul şi directorul reprezentând eparhia vacantă. Colegiul Electoral Bisericesc este legal constituit cu prezenţa a două treimi din membrii săi şi alege valabil cu majoritate, adică jumătate plus unu din membrii prezenţi.

Convocarea şedinţei Colegiului Electoral Bisericesc se face o dată cu convocarea şedinţei extraordinare a Sfântului Sinod pentru desemnarea candidaţilor. Ierarhii eparhioţi se aleg prin vot secret de către Colegiul Electoral Bisericesc dintre doi sau trei candidaţi desemnaţi de Sfântul Sinod. În cazuri excepţionale şi motivat se admite şi un singur candidat. Membrii Colegiului Electoral Bisericesc vor primi la începutul şedinţei câte un curriculum vitae al celor doi sau trei candidaţi desemnaţi.

Şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea de Patriarh este deschisă de Locţiitorul de Patriarh. Secretarul Sfântului Sinod face apelul nominal. Şedinţa Colegiul Electoral Bisericesc pentru alegerea de Patriarh este prezidată, în ordinea dipticelui, de Mitropolitul, Arhiepiscopul sau Episcopul eparhiot cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească, dacă nu se numără printre candidaţi. În acest scop, Locţiitorul de Patriarh invită pe Secretarul Sfântului Sinod să citească lista ierarhilor eparhioţi, membri ai Sfântului Sinod, în ordinea vechimii hirotoniei în treapta arhierească, aşa cum reiese din Condica Sfântă. Locţiitorul de Patriarh anunţă numele celui de-semnat şi îl invită pe acesta să preia conducerea şedinţei. În caz de impediment sau refuz, preşedinţia îi revine următorului, după aceleaşi criterii. Pe durata şedinţei electorale, nici un membru al Colegiului nu poate părăsi sala decât motivat, cu încuviinţarea Preşedintelui.

Preşedintele este asistat, ca bărbaţi de încredere, de doi sau trei membri mireni ai Colegiului, propuşi câte unul de către fiecare din cei doi sau trei candidaţi la scaunul patriarhal şi aprobaţi de Colegiu. Secretar de şedinţă este un membru cleric al Colegiu-lui, desemnat de Preşedinte prin consultarea plenului. Aceştia patru sau cinci alcătuiesc Biroul.

Pe fiecare buletin de vot sunt tipărite numele celor doi sau trei candidaţi, în ordinea desemnării de către Sfântul Sinod. Cei doi asistenţi ai Preşedintelui le arată celor prezenţi că cele două urne sunt goale. Din timp au fost pregătite buletinele de vot care poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod şi pe care sunt înscrise numele celor trei candidaţi. La apelul Secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte un buletin de vot şi, mergând într-un loc special amenajat, bifează pe buletin, în frică de Dumnezeu şi sub insuflarea Duhului Sfânt, numele celui pe care îl crede vrednic să fie ales. Înainte de a părăsi locul special amenajat pentru votare, fiecare votant împătureşte buletinul de vot în patru, în aşa fel încât ştampila să fie afară.

Apoi, fiecare votant sărută Sfânta Evanghelie şi depune buletinul în prima urnă. Votarea este obligatorie, voturile bifate incorect, cu adăugiri sau fără bifare, se anulează.

Preşedintele face numărătoarea buletinelor, trecându-le din prima urnă în cea de a doua. Numărul buletinelor trebuie să fie egal cu acela al votanţilor prezenţi. Preşedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urnă, îl arată celor doi asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. În acest timp, Secretarul înscrie într-o listă voturile sub numele respective, rostite de Preşedinte.

Secretarul, după ce a verificat dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista şi o predă Preşedintelui. Acesta o citeşte cu voce tare, după care o semnează împreună cu cei doi asistenţi.

Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române devine candidatul care a obţinut majoritatea, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre cei doi sau trei candidaţi nu a întrunit majoritatea, se organizează o nouă votare, la care participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care a întrunit majoritatea, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. În caz de paritate decid sorţii.

Rezultatul alegerii este consemnat într-un proces-verbal la care se anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele celui ales, după care conducerea şedinţei îi este predată celui ce a deschis-o, care o şi închide.

Actele alegerii se înaintează Sfântului Sinod în vederea examinării canonice şi a validării alegerii.