Procentajul din creşterea salariului mediu folosit la calculul pensiei, redus la zero până în 2030

Valoarea punctului de pensie, stabilită prin lege, va fi majorată anual, până în 2020, cu 100% rata inflaţiei la care se adaugă 50% din creşterea reală a salariului mediu brut realizată în anul precedent, pentru ca în 2021 procentajul din creşterea reală a salariului mediu brut luat în calcul la stabilirea pensiei să scadă la 45%.

Începând cu anul 2021, procentajul din creşterea reală a salariului mediu brut luat în considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensiei se va reduce cu câte 5 puncte în fiecare an, se arată într-un document guvernamental redactat de Ministerul Muncii şi obţinut de MEDIAFAX.

Începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie va fi majorată anual numai cu rata inflaţiei din anul precedent.

Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional ca pensiile să fie indexate cu rata anuală a inflaţiei şi să se renunţe la ajustarea în funcţie de evoluţia salariului mediu pe economie, sistem practicat în prezent, pentru a echilibra pe termen mediu şi lung fondul de pensii.

Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu 1 ianuarie 2011, la punctajul mediu anual determinat va fi aplicat un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din salariul mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. Indicele de corecţie va fi aplicat o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.

Toate pensiile stabilite prin legi speciale vor fi recalculate, într-un interval de şase luni, utilizând sistemul de puncte realizat în toată perioada de activitate, iar noul cuantum al pensiei, după recalculare, va fi cel care va rezulta din înmulţirea punctajului obţinut şi valoarea unui punct de pensie existentă la data finalizării procedurii de recalculare.

De la intrarea în vigoare a sistemului unitar de pensii publice, persoanele care urmau să iasă la pensie cu vârste stabilite de legi speciale vor beneficia de pensie la vârste de pensionare stabilite prin calendarul de creştere a vârstelor pentru bărbaţi şi femei aplicat asiguraţilor din sistemul public.

Vârstele de ieşire la pensie indicate în document în cazul magistraţilor, personalului auxiliar din instanţe şi personalului asimilat, precum şi al funcţionarilor publici parlamentari şi personalul asimilat sunt de 58 ani şi 9 luni pentru femei şi 63 ani şi 9 luni pentru bărbaţi (faţă de 60 ani, respectiv 65 ani în prezent).

Plata pensiei în cuantum recalculat va fi efectuată din bugetul asigurărilor sociale de stat, începând cu data finalizării procedurii de recalculare.

Documentul relevă că în proiectul legii privind sistemul unitar de pensii va fi menţinută decizia ca la bugetul asigurărilor sociale de stat să contribuie pentru pensii publice şi persoanele care realizează venituri din profesii liberale, liberi profesionişti, manageri şi membri de asociaţii familiale, argumentul fiind că dintr-un total de circa 400.000 persoane cu venituri din profesii liberale care plătesc impozite la bugetul de stat, doar 100.000 persoane achită şi contribuţii pentru pensii.