Procesiune cu moaştele Sfântului Constantin cel Mare, aduse din Grecia, în Constanţa. Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a condus procesiunea

Procesiunea cu moaştele Sfântului Constantin cel Mare, aduse de la mânăstirea Sfântul Nicanor Zavordas, din Mitropolia de Grevena a Greciei, de către o delegaţie condusă de stareţul către acestei mânăstiri, Arhim Serafim, l-a avut în frunte pe Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie.

Procesiunea a plecat la ora 16.00 de la Catedrala Arhiepiscopală spre biserica „Sfinţii Împăraţi - I”, pe traseul strada Arhiepiscopiei, bulevardul Regina Elisabeta, strada Termele Romane, strada Traian, strada Mircea cel Bătrân, bulevardul Mamaia, strada Mihai Viteazu, strada Călugăreni, strada Ştefan Mihăileanu - biserica „Sfinţii Împăraţi – I”.

De asemenea, duminică, de la ora 09.00, la biserica „Sfinţii Împăraţi – I”, care îşi cinsteşte ocrotitorii spirituali, IPS Teodosie va săvârşi Sfânta Liturghie Arhierească alături de un oaspete din Grecia: IPS Nikiphoros, Mitropolit de Amorion.

Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena, sunt primii împăraţi creştini şi, totodată, protectori ai creştinismului, care se sărbătoresc în ziua mutării la Domnul a Sfântului Împărat Constantin (21 mai, anul 337). Sunt socotiţi „Mari şi întocmai cu apostolii” deoarece s-au făcut remarcaţi prin mari fapte care au susţinut activ creştinismul. Sunt enumerate, în acest sens, Edictul de la Milan, cu privire la legalizarea creştinismului, dat de către Sfântul Constantin în anul 313; convocarea de către Sfântul Constantin a primului Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, unde s-a combătut erezia lui Arie cu privire la Fiul lui Dumnezeu şi unde s-a elaborat prima parte a Simbolului de credinţă (Crezul). La rândul ei, mama împăratului Constantin, împărăteasa Elena este cea care s-a ostenit pentru aflarea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos şi tot ea a iniţiat construirea unor biserici în locurile cele mai importante ale creştinismului, printre care Biserica Învierii din Ierusalim, Biserica Naşterii Domnului din Betleem şi Biserica „Tatăl nostru” de pe Muntele Măslinilor.

În cei 31 de ani de glorioasă domnie a împăratului Constantin, istoria consemnează şi alte merite importante, printre care întemeierea Imperiului Roman creştin de Răsărit, devenit ulterior Imperiul Bizantin şi întemeierea capitalei acestuia, în anul 330, cetatea Constantinopol, actualul oraş Istanbul.

În ţara noastră numeroase locaşuri de cult poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Printre acestea se numără Catedrala Patriarhală din Bucureşti, bisericile „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Constanţa (trei la număr) şi Mânăstirea „Sfânta Elena de la Mare”, de lângă localitatea Costineşti.

Municipiul Constanţa este oraşul cu cea mai veche atestare documentară de pe teritoriul României, din anul 657 î.Hr.. Atunci s-a format aici o colonie greacă numită Tomis. În anul 71 î.Hr. localitatea a fost cucerită de către romani, iar după ce Constantinopolul a devenit capitala Imperiului Roman de Răsărit, străvechiul Tomis a fost redenumit Constantiana, după Flavia Julia Constantia, sora împăratului Constantin cel Mare.

În anul 2002, autorităţile locale au decis ca Sfinţii Împăraţi să devină patronii spirituali ai Municipiului Constanţa.