Procesul fugii lui Omar Hayssam din România: Pledoariile finale vor avea loc luni

La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, Omar Hayssam, respectiv pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.

Cercetările făcute în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din ţară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaţilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar şi Mahmoud Omar, aport justificat de "considerente de ordin material - în primul caz - şi de ordin familial - în cel de-al doilea caz".

În 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut decizia de condamnare, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam.

Sirianul Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti.

Hayssam a fost operat de cancer de colon, iar la şedinţa de judecată în urma căreia s-a dispus eliberarea sirianului din motive medicale procurorul a depus concluzii de admitere a cererii acuzatului, iar Curtea de Apel Bucureşti a admis solicitarea.

La 26 aprilie 2006, Hayssam fost eliberat din arest, iar în 30 iunie a fugit din România la bordul unei nave. Şefii serviciilor de informaţii şi procurorul general al României şi-au dat demisia din cauza scandalului mediatic generat de fuga lui Hayssam.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 9 februarie 2011, la TVR, că Omar Hayssam "este bine-merci" şi nu mai are cancer. Preşedintele preciza că partea română ştie unde se află acesta pentru că este subiect de discuţie cu partea siriană. "Ştim precis şi unde este, şi e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoşi ai patriei", spunea atunci Băsescu.

În 5 mai 2009, Ministerul Justiţiei a transmis autorităţilor competente siriene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, cererea de comisie rogatorie formulată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 8263 /2/2007, adică dosarul în care armatorul Mustafa Tartoussi şi alte persoane sunt judecate pentru fuga sirianului din România. Cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Oradea.

Procedura de extrădare între România şi Republica Arabă Siriană este reglementată, în prezent, de Convenţia între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană privind asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală Ratificată prin Decretul 70/1979, publicat în Buletinul Oficial nr 19 din 5 martie 1979.

Potrivit acestui tratat bilateral, părţile contractante se angajează să-şi predea reciproc, potrivit regulilor şi condiţiilor prevăzute în prezenta convenţie, în vederea urmăririi penale, judecării sau executării pedepsei, persoanele care se găsesc pe teritoriul uneia din cele două părţi contractante. Decizia în sensul extrădării sau nu a unei persoane din Republica Araba Siriana în România este luata exclusiv de autorităţile siriene după primirea cererii de extrădare.

Potrivit articolului 30 al tratatului în vigoare, prin excepţie, nu pot fi extrădate din Republica Arabă Siriană "persoanele care la data primirii cererii de extrădare sunt cetăţeni ai părţii solicitate".

În 23 martie 2011, Ion Cazacu - avocatul care îl apără pe Omar Hayssam în procesul în care acesta este acuzat de înşelarea mai multor firme de leasing cu capete-tractor Volvo, pe care le-a exportat cu acte false în Siria şi Egipt - afirma, la Curtea de Apel Bucureşti, că a depus la instanţă un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generală din Siria, prin care se atestă "negru pe alb" faptul că Omar Khaled Hayssam execută o pedeapsă de patru ani într-o închisoare din Republica Siriană.

În 9 ianuarie 2012, Omar Hayssam a fost eliberat din arest, de către autorităţile siriene, care au informat că pedeapsa dată acestuia în 2008, de patru ani de închisoare pentru infracţiuni la legea siguranţei statului, a fost executată.

În 10 ianuarie 2012, avocatul care l-a apărat pe Omar Hayssam, Ion Cazacu, afirma că există un document oficial de la Procuratura generală a Siriei, transmis tatălui sirianului, în care se arată că există o deciziei de executare a patru ani de închisoare, începând cu 9 ianuarie 2008. Potrivit avocatului, prin deducţie, în 9 ianuarie 2012 pedeapsa a fost considerată executată.

Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.

În 17 octombrie 2011, procesul celor care i-au înlesnit fuga lui Omar Hayssam din ţară a intrat în dezbatere, după ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiinţarea sirianului despre cauză.

În 17 iulie 2012, avocaţii fraţilor Omar Hayssam, Mukhles şi Mahmoud şi cel al omului de afaceri Tartousi Mustafa au fost anunţaţi de judecătorul Curţii din Oradea ca până la următorul termen al procesului, stabilit pentru 24 septembrie, să-şi formuleze concluziile şi pledoariile finale.