Procesul medicului Gheorghe Burnei, acuzat de luare de mită, poate începe. Judecătorii au stabilit că rechizitoriul este legal

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins excepţiile ridicate de avocaţii medicului. Judecătorii au decis că rechizitoriul organelor de urmărire penală este legal şi că procesul în care Gheorghe Burnei este acuzat de luare de mită poate începe. Totodată, instanţa i-a respins lui Burnei şi cererea de recuzare a judecătorului George Dorel Matei.

La sfârşitul lunii septembrie, Tribunalul Bucureşti a decis: „Constată legalitatea sesizării instanţei sub aspectul regularităţii rechizitoriului emis la data de 08.06.2017 în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Constată legalitatea administrării probelor în cursul urmăririi penale. Constată legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală, dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul Burnei Gheorghe”.

Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care, vineri, a decis: „Respinge cererea de recuzare ca inadmisibilă. Respinge contestaţia ca nefondată. Obligă contestatorul la plata a 300 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”.

Gheorghe Burnei va fi judecat sub control judiciar. Între interdicţiile impuse în cazul său se numără şi „să nu exercite profesia, sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit faptele, respectiv în cadrul Spitalului Clinic de Urgente de Copii Marie Curie sau în altă unitate din sistemul public de sănătate”.

Procurorii îl acuză pe Burnei că ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii, iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate.

Anchetatorii au găsit în biroul medicului de la spitalul „Marie Curie” sumele de 13.343 de lei, 5.015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. Anchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu „modul de operare” şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a creea presiune iar astfel părinţii să plătească.

„Pentru a-i determina pe părinţii pacienţilor să-i să dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi internează în mod repetat, fără a le efectua nici o intervenţie chirurgicală. Se prezintă părinţilor, direct sau prin alte cadre medicale, ca fiind o persoană foarte ocupată, creând astfel impresia unui privilegiu pentru pacienţi că beneficiază de serviciile sale medicale. Alte justificări pentru amânarea intervenţiilor chirurgicale sunt legate de dificultatea obţinerii protezelor medicale. Tot acest comportament este apt să inducă părinţilor ideea că pentru aceste ”beneficii” trebuie îi ofere inculpatului sume de bani. Pentru a-i convinge să urmeze calea aleasă de el, inculpatul le prezintă părinţilor o altă situaţie decât cea reală cu privire la sănătatea copiilor lor, situaţie care impune folosirea unor proteze sau dispozitive medicale”, se arăta în actele procurorilor.

Medicul Gheorghe Burnei i-ar fi convins pe părinţi de dificultatea obţinerii protezelor şi le impunea să le cumpere, pe cheltuiala lor, de la o firmă apropiată lui, „ameninţându-i că nu le va opera copilul dacă nu se conformează”. Asta în condiţiile în care acele dispozitive ar fi putut fi obţinute gratuit de spital. Astfel, susţine Parchetul, Gheorghe Burnei ar fi obţinut beneficii de la patronul respectivei firme.

La dosar se notează că există probe, inclusiv înregistrării ambientale, filmări, pentru presupusele fapte de luare de mită. Procurorii susţin că în unele cazuri banii ar fi fost ceruţi şi primiţi anterior operaţiei şi ar fi fost mascaţi prin încheierea unor contracte de donaţii.

Gheorghe Burnei ar fi prelevat de la pacienţii copii, fără consimţământul aparţinătorilor, ţesut osos şi ligamente, fără respectarea normelor în vigoare din domeniu. La dosar ar exista probe care indică faptul că astfel de ţesuturi au fost folosite ca transplant pentru alţi copii, deşi ar fi fost ţinute anterior în condiţii improprii.

„Cu ocazia percheziţiei acestea au fost descoperite în condiţii total improprii – în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spaţiu comun. Alături de aceste ţesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare. Din primele date ţesuturi astfel prelevate şi păstrate au fost deja folosite ca transplant pentru alţi copii, cele descoperite la percheziţie urmând a avea o destinaţie similară. Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât spitalul şi inculpatul aveau posibilitatea legală de a apela la banca de ţesuturi pentru a realiza transplanturi într-un mod legal şi sigur pentru starea de sănătate a pacienţilor. Având în vedere cele descoperite a fost solicitat sprijinul unui specialist din cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant”, spun procurorii.