Procesul morţii lui Ionuţ Anghel începe în 9 septembrie, la peste un an de la tragedie

Dosarul penal legat de moartea lui Ionuţ Anghel a fost deschis în 3 septembrie 2013 de Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar o zi mai târziu ancheta a fost preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme, având în vedere complexitatea cauzei şi intensa mediatizare a acesteia.

După preluarea cazului de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) de la nivelul Parchetului instanţei supreme, procurorul desemnat în acest caz, Romulus Varga, cel care l-a trimis în judecată pe Cristian Cioacă în cazul dispariţiei Elodiei Ghinescu, a demarat audierile în dosar.

Tatăl: Câinii sunt de vină. "Cuţu, cuţu" dă vina pe autorităţi

Astfel, primii audiaţi au fost părinţii şi bunica băiatului, iar ulterior funcţionari din Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 2, şefi şi membri ai unor asociaţii de protecţia animalelor, precum şi o serie de martori care au interacţionat cu fratele lui Ionuţ Anghel după producerea tragediei.

Lavinia Mirela Nica, fost voluntar al Asociaţiei Caleidoscop, care în 2008 a semnat, în numele ONG-ului, pentru adoptarea unuia dintre câinii care l-au atacat pe Ionuţ Anghel, s-a prezentat în 6 septembrie 2013, la Parchetul instanţei supreme pentru a fi audiată. Tot în 6 spetembrie 2013 a fost audiată de procurori şi preşedinta Asociaţiei Caleidoscop, Carmen Secăreanu.

Trei zile mai târziu, în 9 septembrie 2013, anchetatorii l-au convocat la audieri pe administratorul firmei pe terenul căreia Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, Constantin Ciorăscu.

În 13 septembrie 2013 anchetatorii au chemat-o la audieri pe bunica lui Ionuţ, Aurica Anghel.

La ieşirea din sediul Parchetului, Aurica Anghel a declarat că le-a spus procurorilor tot ce ştia şi tot ce a văzut, susţinând că ceea ce s-a întâmplat este o tragedie şi că a avut grijă de copii, dar când a sesizat că aceştia lipsesc, nu a ştiut unde să-i caute.

Avocatul acesteia, Bogdan Bărbuceanu, declara la acel moment că nu sunt motive juridice pentru punerea sub acuzare a bunicii lui Ionuţ, că aceasta va colabora cu anchetatorii pe parcursul anchetei pentru a se stabili adevărul şi că, cel mai probabil, asociaţiile de profil privind maidanezii vor fi cele trase la răspundere în acest dosar penal.

Patru zile mai târziu, în 17 septembrie 2013, a fost la parchet pentru a da declaraţii şi pentru a pentru a depune documente în acest dosar preşedinta Asociaţiei "Cuţu, cuţu", Marcela Pîslă.

Ea declara atunci că autorităţile sunt în mare parte vinovate de tragedie şi că, dacă ONG-urile nu ar fi intervenit prompt încă din 2008, Bucureştiul ar fi fost împânzit de "milioane, poate chiar zeci de milioane de câini maidanezi".

Tatăl lui Ionuţ Anghel a fost în 19 septembrie 2013 la procurori pentru a afla cum decurge ancheta în cazul morţii fiului său. La ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie el spunea că de vină pentru moartea fiului său sunt câinii, precizând că nu are niciun semn de întrebare în acest sens.

Tatăl lui Ionuţ mai spunea atunci că pe parcurs, va analiza dacă va cere daune, precizând că nu acesta este scopul.

Martor-cheie, audiat după trei săptămâni

Imagini surprinse de camerele de supraveghere din Parcul Tei în 2 septembrie, înainte ca Ionuţ Anghel să fie găsit mort, au fost difuzate în 19 septembrie 2013 în presă.

Ionuţ şi Andrei Anghel fuseseră surprinşi în timp ce se joacă şi aleargă pe o alee din parc, bunica acestora nefiind în înregistrare. La un moment dat, fratele lui Ionuţ este adus în parc de mână de către un bărbat. Acesta merge cu copilul la un agent de pază, iar după câteva secunde cei trei se îndreaptă spre locul unde ar fi stat bunica celor doi copii. După alte câteva minute, bărbatul care l-a adus pe băiat apare în înregistrare în timp ce se îndreaptă spre ieşirea din parc.

Avocatul familiei Anghel declara la acea vreme că cei doi copii au dispărut de lângă bunica lor aproximativ 30 de minute, timp în care aceasta s-a interesat de ei, şi că bărbatul care l-a adus pe Andrei Anghel la bunica sa nu a fost identificat şi audiat până la acel moment.

Tot atunci, în 19 septembrie 2013, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, anunţa, după ce mass-media difuzase imagini de pe camerele din zona parcului, că şi procurorul de anchetă din dosarul morţii lui Ionuţ cere aceste înregistrări.

În 23 septembrie 2013 procurorii au audiat unul dintre cei mai importanţi martori indirecţi din acest dosar, pe Octavian Sandu, bărbatul care l-a adus pe fratele lui Ionuţ Anghel la bunica acestuia, în Parcul Tei.

Acesta a declarat, la acea vreme, la ieşirea de la Parchet, că l-a găsit pe fratele lui Ionuţ pe stradă şi l-a dus în Parcul Tei, iar după discuţia cu bunica a aflat că mai este un copil care s-a pierdut.

Apărătorul mai spunea că Octavian Sandu se prezentase în urmă cu aproximativ o săptămână la o secţie de Poliţie din Bucureşti şi anunţase că el este cel denumit de presă "martorul cheie", punându-se la dispoziţia organelor de cercetare dar că a fost citat la Parchet în calitate de martor în acest dosar abia în seara zilei de 21 septembrie 2013.

În 19 noiembrie, fratele lui Ionuţ Anghel a fost audiat de procurorii Parchetului instanţei supreme, la sediul unui centru, în prezenţa unei comisii specializate din care au făcut parte şi un psiholog.

Surse judiciare precizau la acea vreme pentru MEDIAFAX că minorul a avut un dialog fluent şi cursiv cu psihologul care adresa întrebările anchetatorului. Aceleaşi surse spuneau că minorul a redat scena atacului precum şi cele întâmplate înainte de a ajunge în zona respectivă.

ADP Sector 2 şi proprietarul terenului, puşi sub acuzare

La 24 de zile după deschiderea dosarului procurorul Romulus Varga a formulat primele acuzaţii în acest caz.

În 27 septembrie 2013, PICCJ anunţa că Administraţia Domeniului Public a Sectorului 2, reprezentanţii SC Tei Rezidenţial şi Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului unde Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, sunt urmăriţi penal în dosarul în care se fac cercetări pentru ucidere din culpă.

Trei zile mai târziu, în 30 septembrie 2013, procurorii l-au chemat la audieri pe directorul ADP Sector 2, Cristian Lemnaru. Acesta a declarat că nu a fost niciodată datoria ADP să adune câinii de pe străzi şi că terenul unde s-a întâmplat acea nenorocire nu aparţinea domeniului public.

După finalizarea anchetei dosarul a fost trimis în judecată, în 21 martie, iar în 30 mai a avut ultima şedinţă de cameră preliminară judecătorul de caz stabilind începerea cercetării judecătoreşti în luna septembrie 2014.

În rechizitoriul transmis instanţei de judecată magistratul de la Parchetul instanţei supreme nota că "Administraţia Domeniului Public Sector 2 Bucureşti nu a luat măsuri corespunzătoare de împrejmuire sau delimitare a zonei amenajate a Parcului Tei de terenul viran aflat în imediata vecinătate, fapt care a permis trecerea lui Ionuţ Anghel şi a fratelui acestuia într-o zonă sălbatică şi a creat condiţiile pentru intrarea acestora pe un teren privat neîngrădit, păzit de şapte câini, al căror atac a condus la decesul minorului Anghel Ionuţ".

În cazul societăţii Tei Rezidenţial SRL Bucureşti şi al administratorul firmei, Constantin Ciorăscu, procurorul nota că "nu au asigurat cadrul organizatoric apt să preîntâmpine atacul canin asupra minorului Anghel Ionuţ, prin menţinerea integrităţii împrejmuirii, pentru ţinerea câinilor societăţii exclusiv în interiorul perimetrului îngrădit al firmei, şi prin îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din legislaţia referitoare la deţinerea de câini, inclusiv a celor periculoşi sau agresivi, împrejurări care au dus la moartea minorului".

ONG-ul a acţionat într-un vid legislativ. Şefi din PMB şi ASPA, anchetaţi pentru delapidare

Cercetările procurorului au scos la iveală şi faptul că legislaţia românească este haotică în ceea ce priveşte problema câinilor maidanezi şi mai ales a modului în care diversele asociaţii de profil îi pot face scăpaţi din adăposturi.

Concret, Asociaţia Caleidoscop a scăpat de răspunderea penală în cazul morţii lui Ionuţ Anghel, după ce cercetarea a fost clasată de procurorul Varga, care a constatat existenţa unui "context legislativ haotic" în privinţa adopţiei câinilor fără stăpân, ce a permis "reteritorializarea" acestora.

De acuzaţii au scăpat şi Carmen Secăreanu, şi Mirela Lavinia Ion, după ce anchetatorul a constatat existenţa vidului legislativ în materia adopţiei câinilor, despre care a arătat în rechizitoriu că nu intră în competenţa de soluţionare a parchetului instanţei supreme.

Din cercetări, a rezultat că utilizarea pe scară largă a aşa-numitelor formulare de adopţie/revendicare făcea parte, la nivelul anilor 2008-2009, dintr-o metodă de lucru adoptată de autorităţile cu responsabilităţi în materia gestionării câinilor fără stăpân, existente în municipiului Bucureşti, în relaţia cu ONG-urile de profil.

Câinii "adoptaţi" nu erau efectiv luaţi în grijă de către ONG-uri - declaraţiile reprezentanţilor acestora coroborându-se sub acest aspect cu cele ale angajaţilor Centrului Teritorial Veterinar Sector 2 -, ci erau returnaţi imediat la adresele de unde fuseseră ridicaţi.

"Aceste soluţii pseudojuridice, având ca efect divizarea şi diluarea răspunderii tuturor persoanelor, fizice sau juridice, entităţi publice sau private, implicate în gestionarea câinilor comunitari, apar într-un context legislativ haotic în materie", notează procurorul, care arată că "evaluarea justeţii sau injusteţii acestei modalităţi de lucru nu face obiectul prezentei cauze, raportat la faptul că preluarea câinelui mai sus menţionat în stăpânirea Tei Rezidenţial Bucureşti este de natură a întrerupe lanţul cauzal în ceea ce priveşte răspunderea pentru infracţiunea de ucidere din culpă".

Pe de altă parte, în rechizitoriu, se arată că au fost făcute cercetări şi cu privire la "elemente de nelegalitate" în activitatea desfăşurată la nivelul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) şi al Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), în domeniul gestionării câinilor comunitari.

Urmare a cercetărilor, printr-o ordonanţă din 26 septembrie 2013, s-a dispus disjungerea cauzei având ca obiect cercetarea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice de către persoane din conducerea PMB şi a ASPA, iar în cauza nou formată s-a dispus, în 10 februarie 2014, declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru continuarea cercetărilor cu privire la infracţiunile de delapidare, abuz în serviciu, obţinere ilegală de fonduri şi deturnare de fonduri, ca urmare a conturării unei pagube materiale peste echivalentul în lei a 1.000.000 de euro, împrejurare care atrage competenţa structurii de parchet menţionate.

Pentru apărare, bunica e vinovată

Avocaţii învinuiţilor semnalează în schimb "orientarea greşită" a anchetei penale făcute de procurorul Romulus Varga.

"Cazul a fost dirijat din momentul începutului anchetei şi până la sfârşit de către domnul procuror pentru a se eluda orice vină a bunicii, prima vinovată în economia cazului. Principala răspundere raportat la paza copiilor în sensul ăsta o are bunica, nu clientul meu. (...) În schimb (procurorul - n.r.) a căutat vinovaţi solvabili, urmărind de asemenea şi posibilitatea acestora de a li se pune sub sechestru bunuri pe latură civilă, unde se pretind 3-5 milioane de euro, ceea ce în opinia mea întinează memoria acelui copil. Ştiu că s-au cerut câte 1,5 milioane de euro de către părinţi şi două milioane de către minor. Oricum, tot ce s-a făcut s-a făcut fără pic de noimă", a spus unul din apărători.

Astfel, la un an şi şase zile de la deschiderea dosarului de către procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică de la nivelul Parchetului instanţei supreme, va începe judecata în acest caz controversat. Rămâne de văzut dacă şi când va plăti cineva pentru moartea lui Ionuţ Anghel.