Procesul privind arestarea lui Marius Petcu s-a terminat. Decizia instanţei, joi după-amiază

Petcu a refuzat să facă declaraţii în faţa judecătorilor Curţii Supreme, spunând că îşi menţine poziţia exprimată atât în faţa instanţei de fond, cât şi în timpul anchetei de la DNA.

Procurorii anticorupţie au prezentat, joi, instanţei conţinutul convorbirii telefonice dintre Petcu şi presupusul mituitor Scrieciu, încercând să demonstreze că sindicalistul ar fi dispus să ia o nouă mită, în schimbul atribuirii unei noi lucrări către firma acestuia.

Procurorul de şedinţă a citit în faţa instanţei dialogul dintre Scrieciu, care are calitatea de martor în dosar, şi liderul CNSLR-Frăţia Marius Petcu. În discuţia interceptată de procurori, Scrieciu îi propune lui Petcu să atribuie firmei sale o nouă lucrare, în valoare de "50 de miliarde" şi se angajează ca, respectând procentul de "20-douăzeci şi ceva la sută", să-i restituie acestuia cei 18.000 de euro plătiţi ca diferenţă pentru vila din Predeal şi să-i mai dea şi bani în plus.

La propunerea lui Scrieciu, Petcu ar fi răspuns: "Da, trebuie să-mi fac socotelile, să văd", conform transcrierii prezentate de procurorul de şedinţă. În opinia acestuia, afirmaţia lui Petcu presupune acordul de principiu pe care sindicalistul şi-l dă pentru comiterea unei noi fapte penale.

În aceste condiţii procurorul a cerut instanţei să desfiinţeze hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, care dispusese cercetarea în libertate a lui Petcu, unul dintre motivele avute în vedere de instanţa de fond fiind chiar acela că acordul de principiu al acestuia pentru acordarea de noi lucrări firmei lui Scrieciu nu reprezintă o probă că sindicalistul va comite noi fapte penale.

Concluzionând, procurorul a cerut admiterea recursului formulat de acuzare şi arestarea pentru 29 de zile a lui Marius Petcu.

În replică, avocaţii lui Petcu au susţinut în faţa instanţei supreme că procurorii anti-corupţie nu au întocmit acte importante de cercetare în acest dosar şi că, deşi au pus sub învinuire un notar public, ei nu ştiu cine este acesta.

Primul dintre avocaţii lui Petcu, Alice Drăghici, a afirmat că procurorii anticorupţie ar "jongla" cu procedura penală, arătând că acuzaţiile faţă de clientul său se bazează "exclusiv" pe transcrierea unui dialog dintre acesta şi omul de afaceri Petre Scrieciu şi pe declaraţiile a trei martori, "favorizaţi" de procurorii DNA.

Drăghici a precizat că deşi omul de afaceri Scrieciu ar trebui să fie mituitorul în acest caz, acesta are calitatea de martor în dosar, avocatul acuzând procurorii de favorizarea lui Scrieciu în schimbul unei mărturii favorabile acuzării.

Ceilalţi doi martori ar fi, potrivit lui Drăghici, "soţii Mustaţă", despre care a spus că sunt "fără calitate procesuală", ba chiar "suspectaţi că ar fi în conivenţă infracţională cu Petcu şi Scrieciu".

Avocaţii nu au contestat faptul că Petcu a primit bani de la Scrieciu, însă au acuzat procurorii DNA că nu au făcut cercetări pentru a se asigura că acea sumă nu era în realitate un împrumut, aşa cum susţine clientul lor.

"Nu contestăm primirea de bani. DNA nu este preocupat în legătură cu circumstanţele concrete în care este cercetat un lider sindical. Din statutul Sanitas, nu inutil depus de noi în instanţă, veţi observa că distribuirea contractelor se face colegial, cu acordul federaţiei, nu prin prisma Ordonanţei 60 care reglementează atribuirea contractelor publice. Nu orice sumă primită de o persoană reprezintă o faptă penală", a conchis Drăghici.

Referitor la competenţa Curţii de Apel Bucureşti de a judeca în fond propunerea de arestare preventivă în acest caz, avocatul a precizat că "DNA nici nu a găsit cu buletinul acest notar public", încercând să explice că, în mod normal, acest caz nu ar fi fost de competenţa curţii întrucât notarul public a fost introdus în dosar "printr-o eroare".

"DNA jonglează cu procedura şi mi-aş dori din suflet să nu ajungem în cazul recent în care un senator a fost pus sub învinuire pentru ca alte persoane să fie arestate la instanţa supremă iar în final dosarul să ajungă la o judecătorie", a spus Drăghici, referindu-se la dosarul privind exportul de motoare de la UCM Reşiţa.

Avocatul a încheiat prin a spune că recursul DNA "e într-un hău probator, în termen telenovelistici" şi că acesta se leagă doar de o primire de bani.

Cel de-al doilea avocat al sindcalistului, Marian Nazat, le-a spus judecătorilor că situaţia din dosar "indică dubii" cu privire la acuzaţiile procurorilor întrucât aceştia nu explică de ce omul de afaceri Scrieciu a dat declaraţie "abia la doi ani de la pretinderea sumelor de bani de către Petcu". El a acuzat DNA că "s-a rezumat doar la interceptarea telefoanelor" şi la interpretarea convorbirilor în favoarea acuzării.

El a mai spus că Scrieciu şi Petcu erau prieteni, însă DNA nu ar fi detaliat relaţiile contractuale între societatea lui Petre Scrieciu şi "persoana fizică" Marius Petcu.

În final, avocatul a criticat faptul că, în două luni de anchetă, procurorii nu au audiat decât trei martori, deşi, în opinia sa, trebuia audiată conducerea federaţiei, precum şi alte persoane pe care anchetatorii nu le-au ascultat până la acest moment.

În ultimul cuvânt acordat de instanţă, Petcu a spus că de 21 de ani nu face altceva decât să reprezinte interesele oamenilor prin structuri sindicale. El a încercat să le vorbească judecătorilor despre "presiunile" la care a fost supus în tot acest timp, însă a fost întrerupt de magistraţi.

Aceştia s-au arătat mai curând interesaţi de veniturile familiei Petcu, în contextul în care sindicalistul a spus din nou că banii primiţi de la Scrieciu reprezentau un împrumut acordat acestuia în două tranşe, în decembrie 2010 şi în februarie 2011. Sindicalistul le-a răspuns că salariul său de preşedinte la Federaţia Sanitas era similar cu cel al unui asistent medical din sistemul sanitar, că soţia lui este şi ea remunerată de sindicat şi că, în afară de aceşti bani, mai este remunerat ca preşedinte al CNSLR-Frăţia şi ca preşedinte de onoare al Ordinului Asistenţilor Medicali din România.

"Am primit aceştii bani ca o returnare firească a unei sume acordate lui Petre Scrieciu şi familiei Mustaţă, prieteni foarte apropiaţi", a spus Petcu, referindu-se la soţii Mustaţă ca la cei mai buni prieteni ai săi, de 11 ani încoace şi adăugând că este "dezorientat" la vederea declaraţiilor pe care aceştia le-au dat împotriva sa.

Petcu le-a cerut, în final, magistraţilor să-l cerceteze în libertate, invocând, printre altele, faptul că are trei copii minori şi doi părinţi în vârstă, ambii suferind de maladia Alzheimer.

Instanţa urmează să anunţe, în cursul după-amiezii de joi, dacă şi-a însuşit cererea procurorilor sau dacă Petcu va fi cercetat în stare de libertate pentru luare de mită.

În 24 martie, liderul CNSLR-Frăţia, Marius Petcu, a fost prins luând mită 40.000 de euro, o parte din banii ceruţi omului de afaceri Petre Scrieciu pentru ca firma acestuia să execute lucrările la un centru pentru sindicate din Snagov.

Petcu a fost reţinut atunci de procurorii anticorupţie, însă Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 25 martie, că liderul sindical poate fi cercetat în libertate, impunând în cazul lui măsura interdicţiei de a părăsi ţara, plus o serie de alte obligaţii. El a fost eliberat vineri noapte din arestul Direcţiei de Cercetări Penale.

Marius Petcu este unul dintre cei mai bogaţi lideri sindicali, el având terenuri în Bucureşti, Ilfov şi Teleorman, o casă de vacanţă în Ilfov şi una de locuit în Capitală, zece conturi şi depozite bancare, dintre care trei în euro - în valoare totală de aproape 59.000 şi restul în lei - de peste 418.000, potrivit declaraţiei sale de avere din 1 noiembrie 2010.

El a notat în declaraţie că a avut un salariu anual de aproape 130.000 de lei în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas, aproape 87.000 de lei la CNSLR-Frăţia, 8.700 de lei ca preşedinte al IESS, peste 82.000 de lei ca preşedinte de onoare al OAMMR, peste 14.000 de lei ca membru al consiliului administrativ la Sind Romania şi peste 35.000 de lei ca membru în consiliul administrativ la Realitatea Media. Petcu a mai avut câştiguri de aproape 150.000 de lei cu două proiecte finanţate din fonduri europene, pentru cele două sindicate pe care le conduce.

Marius Petcu este preşedintele CNSLR-Frăţia şi al Federaţiei Sanitas, preşedinte de onoare al Ordinului Asistenţilor Medicali şi al Institutului "Constantin Noica" şi administratorul SC Sind Tour Trading SRL Bucureşti. Liderul sindical este asociat în societăţile Renamed Medical Service II SRL, Renamed Nefrodial SRL, Renamed Dialcare şi Renamed Nefrodiamed, toate cu sediul în Craiova, potrivit declaraţiei sale de interese.

Potrivit Gândul, în declaraţia de avere a lui Marius Petcu arată că acesta a avut venituri de 500.000 de lei (116.000 de euro) în 2009, dintre care 60% realizate din activităţi sindicale. Veniturile acestuia au fost completate de banii primiţi din activitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea - 7%, restul fiind salariile primite prin implicarea acestuia în proiecte europene.

Întrebat în legătură cu justificarea salariului primit de la CNSLR-Frăţia, Petcu a răspuns că nu el este cel care a stabilit în ce fel să fie remunerat. "Consider că, atunci când colegii mei au propus această remunerare, au judecat corect cât valorează activitatea pe care o depun, care nu este una de opt ore pe zi, cu semnat de condică, ci este una de 24 de ore din 24, cu şapte zile din şapte", a spus atunci Petcu, pentru "Gândul".

Averea lui Marius Petcu este verificată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).