Procurorii cer închisoare cu executare pentru Adrian şi Dana Năstase

Magistratul a arătat, în faţa instanţei, că cei trei judecători din completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a dat decizia de fond în acest dosar nu au ţinut cont de numeroasele probele ale DNA, între care declaraţiile unor martori ai acuzării, rapoarte economice şi expertize contabile.

În legătură cu imobilul din strada Christian Tell, despre care Adrian Năstase a spus că aparţine urmaşilor lui Paul Opriş, procurorul a arătat că martori din acest dosar, lucrători care au făcut reparaţiile la acel imobil, au declarat că acesta aparţinea lui Adrian Năstase.

Procurorul a adăugat că, deşi s-a încercat, acuzarea nu a putut găsi vreun document care să ateste că Paul Opriş ar fi decontat vreuna din lucrările făcute la imobilul din strada Christian Tell. Magistratul a mai arătat că în acel imobil se găsesc numeroase bunuri dintre cele aduse din China.

Acesta a precizat că instanţa de fond a reţinut comiterea şantajului, dar nu a detaliat motivele pentru care a oferit circumstanţe atenuante faptelor atunci când a decis condamnarea lui Adrian Năstase la închisoare cu suspendare.

Procurorul a susţinut că, în cazul faptei de şantaj, pedeapsa trebuia să fie individualizată fără reţinerea circumstanţelor atenuante şi dictată o pedeapsă la închisoare cu executare.

Acesta a cerut reindividualizarea pedepselor pentru toate acuzaţiile aduse inculpaţilor din acest dosar şi stabilirea unor pedepse cu executare în cazul soţilor Năstase, precum şi majorarea pedepselor dispuse de instanţa de fond în cazul Irinei Paula Jianu.

Adrian Năstase a declarat, la intrarea în sediul ICCJ, că în acest dosar s-a creat un amestec de teme, în care învinuiţi au fost transformaţi în martori şi martori au fost transformaţi în învinuiţi. Fostul premier a precizat că el a pus la dispoziţie terenul pentru constructor, care trebuia să îi dea la cheie, cu tot cu parchet şi obiecte sanitare, un apartament din cele patru din Zambaccian.

Citeşte şi: Năstase, la ICCJ: Sper ca în sfârşit tradiţia Crăciunului să fie alta, din multe puncte de vedere

"Chestiunea importurilor a fost rezolvată de către construct, care însă evident că şi-a adus, pentru apartamentele lui şi pentru al nostru, ceea ce era normal să facă, şi bineînţeles pentru alte construcţii ale lui. Acest amestec de teme a încurcat foarte mult lucrurile, învinuiţi transformaţi în martori, martori transformaţi în învinuiţi. De aici, o poveste întreagă pe care foare mulţi nu o mai înţeleg", a spus Adrian Năstase.

Întrebat dacă miza acestui proces este achitarea, Năstase a răspuns: "În mod evident! Eu cred că în perspectiva a ceea ce înseamnă aceşti 24 de ani, sper ca, în sfârşit, tradiţia Crăciunului să fie alta, din multe puncte de vedere şi să intrăm, fără îndoială, în anul viitor într-un mod mai optimist şi cu mai multă speranţă", a mai spus Năstase.

Întrebată ce a însemnat pentru ea acest proces, Dana Năstase a spus: "Opt ani de muncă şi de citit, mai mult de 12.000 de pagini".

Avocatul Ion Cazacu a declarat că a adus opiniile unor reputaţi profesionişti cu privire la aspectele de natură tehnică, juridică.

Cazacu a precizat că va fi o zi lungă, complicată, pentru că este singurul dosar de la completul de judecată. Avocatul a precizat că şansele privind achitarea sunt la fel ca şi celelalte, depinzând de felul în care interpretează instanţa.

Contestaţiile făcute de Adrian şi Dana Năstase, precum şi de ceilalţi inculpaţi în cazul pedepselor dispuse la 30 martie 2012 în dosarul Zambaccian sunt judecate de un complet de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, format din vicepreşedintele instanţei supreme Ionuţ Matei, Ioana Bogdan, Angela Dragne, Luminiţa Zglimbea şi Cristina Rotaru.

La termenul din 3 decembrie, instanţa a stabilit ca ultimul termen pentru judecarea recursului din dosarul Zambaccian al soţilor Adrian şi Dana Năstase să fie în 19 decembrie, când vor fi ascultate pledoariile finale.

La 30 martie 2012, în dosarul Zambaccian, legat de modul în care soţii Adrian şi Dana Năstase au achiziţionat bunuri provenind din China, fostul premier a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.

Soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru "participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală", fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.

Sentinţa din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată atât de inculpaţi, cât şi de procurori, la Completul de cinci judecători, care va da o decizie definitivă în această cauză.

În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase şi Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupţie.

Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier - cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru - Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

Năstase a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.