Procurorii cer instanţei arestarea preventivă a fiilor primarului din Deta şi a altor 3 persoane

Astfel, procurorii cer instanţei emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile, în perioada 25 iulie - 22 august, pentru fiul cel mic al primarului, Călin Roman, şi pentru Radu Gherghel, Daniel Vasile Bîrzan şi Valentin Pavel Strîmtu, precum şi a unui mandat pentru 30 de zile, pe numele fiului cel mare al primarului, Bogdan Roman.

Potrivit procurorilor, solicitarea luării măsurii arestării preventive în cazul lui Bogdan Daniel Roman se va face fără ascultarea acestuia, întrucât el este dispărut.

Cererea de arestare preventivă este motivată în interesul urmăririi penale.

Faţă de cei cinci a fost pusă în mişcare acţiunea penală printr-o ordonanţă emisă luni, acuzaţiile fiind de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, mai multe infracţiuni de lovire-forma tip şi agravată. Pentru Bogdan Daniel Roman a fost începută urmărirea penală şi pentru infracţiunea de port fără drept al cuţitului în locuri publice.

Din materialul probator administrat în cauză rezultă că în noaptea de sâmbătă spre duminică, inculpaţii se aflau împreună cu alte persoane în faţa localului "Tabu" din oraşul Deta.

Pe fondul unor relaţii tensionate mai vechi, între aceştia şi un alt grup de persoane, din care făceau parte şi părţile vătămate Alexandru Ştefan, Bogardo Gartner, Petru Iung şi Ewald Garter a avut loc un schimb de replici, care a degenarat în acte de violenţă fizică. În acest sens, din declaraţiile martorilor prezenţi la faţa locului s-a reţinut că Bogdan Daniel Roman s-a înarmat cu un obiect tăietor-înţepător (sabie sau cuţit) cu care a lovit părţile vătămate, cauzându-le plăgi şi leziuni tăiate la nivelul capului, umerilor, braţelor, corpului. Actelor de agresiune ale lui Bogdan Daniel Roman li s-au alăturat actele de agresiune ale coinculpaţilor, care au lovit părţile vătămate cu pumnii şi picioarele, spun anchetatorii.

"Situaţia conflictuală ivită a creeat panică în rândurile persoanelor prezente la faţa locului, care au resimţit existenţa unui pericol real şi iminent pentru viaţa şi integritatea fizică, dat fiind obiectele folosite la comiterea agresiunii, intensitatea actelor de agresiune, numărul persoanelor implicate. Evenimentul din data de 23/24.07.2011 a fost puternic mediatizat, dată fiind calitatea persoanelor implicate, faptul că acestea nu erau la prima abatere de acest fel, instrumentele folosite la comiterea agresiunii, revolta cetăţenilor faţă de tolerarea acestui gen de acte reprobabile, etc", se arată în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale.

Ca probe la dosar se află plângerile şi declaraţiile părţilor vătămate, proces verbal de cercetare la faţa locului, procese verbale întocmite de organele de urmărire penală penală, declaraţii martori, rapoarte medico-legale preliminare, caziere judiciar, declaraţii învinuiţi/inculpaţi, planşă foto, proces verbal de percheziţie domiciliară, rapoarte.

Din probele administrate a rezultat că inculpaţii au fugit după comiterea infracţiunii, în scopul sustragerii de la urmărire penală şi judecată (trei s-au predat ulterior iar unul dintre ei a fost găsit la domiciliu cu ocazia percheziţiei domiciliare, iar unul dintre ei nu este prins nici în momentul de faţă), şi au săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani (respectiv de la 2 la 7 ani) iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În aprecierea pericolului faţă de ordinea publică, procurorii au în vedere natura infracţiunii săvârşite şi gradul de pericol social concret al acesteia. Astfel, prin modul de comportare, acţiunile desfăşurate de inculpaţi au adus atingere acelor relaţii sociale care sunt compatibile cu respectul reciproc, păstrarea demnităţii umane, respectul decenţei, păstrarea liniştii publice, etc.; din actele de urmărire penală rezultă că inculpaţii, pe fondul unor tensiuni mai vechi, au înţeles să îşi facă singuri dreptate, să apeleze la comiterea de acte reprobabile, dedându-se la manifestări care au generat în rândul opiniei publice locale şi generale un sentiment de revoltă şi de indignare.

Potrivit procurorilor, posibilitatea ca lăsarea în libertate a inculpaţilor să încurajeze alte persoane să comită fapte similare (fapte similare fiind evidenţiate zi de zi în presa scrisă şi audio-vizuală, generând un sentiment de nesiguranţă şi teamă în rândul opiniei publice), dreptul la respectarea demnităţii umane, a bunelor moravuri în cadrul relaţiilor interumane, a decenţei, etc., precum şi acreditarea ideii că justiţia nu ar acţiona ferm împotriva unor manifestări infracţionale cu ridicat grad de pericol social sunt alte argumente pentru solicitarea adresată instanţei privind emiterea mandatelor de arestare preventivă.

Totodată, procurorii au în vedere, în formularea solicitării către instanţă faptul că victimele au fost lovită de nenumărate ori, cu corpuri dure şi tăietoare, iar leziunile cauzate au necesitat spitalizare sau acordarea de îngrijiri medicale, că inculpaţii s-au sustras de la urmărirea penală, dar şi intensitatea şi rezonanţa socială a faptei comise şi mediul social în care s-a produs tulburarea.

"În altă ordine de idei, credem că este «realizată» şi noţiunea de «motive verosimile de a bănui că a comis o infracţiune» din cuprinsul art.art.5 paragraful 1 lit.c din CEDO, practica Curţii fiind constată în a aprecia că acest text «nu presupune ca autorităţile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzaţii încă din momentul arestării. Rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor» şi faptele pe care se bazezază arestarea preventivă «trebuie să fie nu doar sincere şi autentice ci ele trebuie să poată convinge un observator independent că acea persoană este posibil să fi comis respectiva infracţiune» (cauza Brogan ş.a.c/a Regatului Unit din 22 noiembrie 1988, seria A nr.145-B; cauza Murray c/a Regatului Unit din 28 octombrie 1994, seria A nr.300-A)", spun procurorii.