Procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a lui Nicuşor Constantinescu. Instanţa a încercat să-l audieze la sanatoriu, dar acesta a refuzat

Procurorii DNA au motivat, joi, cererea de arestare preventivă a preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicușor Constantinescu, transmiţând că acesta "cu rea credinţă, a lipsit de la toate termenele de judecată", judecătorii încercând să-l audieze şi la sanatoriu, dar acesta a refuzat.

Direcţia Naţională Anticorupţie transmite că "propunerea de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel a încălcat în mod repetat una din obligaţiile impuse prin Încheierea din 05.12.2014, emisă de Curtea de Apel Constanţa, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar şi anume aceea de a se prezenta la instanţa de judecată ori de câte ori era chemat".

Procurorii anticorupţie îl acuză pe preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa că "de la data de 29 martie 2016 până în prezent, cu rea credinţă, a lipsit de la toate termenele de judecată, motivând faptul că este nedeplasabil ca urmare a unei intervenţii chirurgicale la un picior, fiind internat ulterior, pentru recuperare, la Sanatoriul Balnear Techirghiol".

Instanţa de judecată a încercat să îl audieze pe Nicuşor Constantinescu chiar în incinta sanatoriului, dar acesta din urmă nu a fost de acord, conform anchetatorilor.

"Deşi inculpatul pretindea că nu se putea deplasa, până în prezent acesta a părăsit de mai multe ori Sanatoriul Balnear Techirghiol pentru a-şi rezolva diverse „probleme personale ”. De exemplu, la data de 14 mai 2016, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel a participat la sărbătorirea a 25 de ani de la absolvirea facultăţii, implicându-se foarte activ în organizarea evenimentului respectiv prin: invitarea şi cazarea unor persoane, stabilirea numărului participanţilor, angajarea unei formaţii care să asigure fondul muzical, etc. Mai mult într-o publicaţie locală au fost publicate ulterior fotografii realizate în aula facultăţii în care inculpatul apare poziţionat pe unul dintre cele mai de sus rânduri ale sălii", se mai arată în comunicatul DNA.

Potrivit DNA, în perioada respectivă, Nicuşor Constantinescu "a fost perfect capabil din punct de vedere fizic să se deplaseze în afara sanatoriului balnear atunci când interesele personale i-au dictat-o, însă a refuzat de mai multe ori să se prezinte în instanţă pentru a participa la procedura în cadrul căreia chiar el a insistat să fie audiat, urmărind cu rea credinţă tergiversarea cauzei".

Procurorii DNA Constanţa au cerut, joi, înlocuirea controlului judiciar cu măsura arestului preventiv în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, termenul fiind fixat pentru vineri, la Curtea de Apel Constanţa.

Procurorii spun că Nicuşor Constantinescu s-ar fi sustras de la obligaţiile prevăzute prin măsura controlului judiciar, respectiv obligaţia de a se prezenta la instanţă la termenele prevăzute, după ce, în ultima perioadă, preşedintele CJ Constanţa s-a internat de mai multe ori în diverse unităţi sanitare chiar în preajma termenelor de judecată.

Astfel, joi dimineaţă, el trebuia să fie prezent la Curtea de Apel Constanţa, fiind termen în dosarul privind subfinanţarea Centrului Militar Zonal, dar miercuri seară preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa s-a prezentat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, acuzând probleme de natură urologică, ulterior fiind internat. La fel s-a întâmplat şi la ultimele termene, din luna aprilie, când Nicuşor Constantinescu s-a internat în Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol.

La sfârşitul lunii octombrie 2015, Nicuşor Constantinescu a fost condamnat de Tribunalul Constanţa la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare în dosarul Centrului Militar Zonal, pentru abuz în serviciu.

În urma condamnării în acest dosar, care nu este însă definitivă, preşedintelui CJ Constanţa i-a fost interzis să îşi exercite dreptul de a ocupa o funcţie publică, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de cinci ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

Nicuşor Constantinescu a fost obligat la plata sumei de 72.642,7 lei, actualizată cu indicele inflaţiei la data efectuării plăţii, către partea civilă Ministerul Apărării Naţionale - Statul Major General, restul pretenţiilor civile formulate de MApN fiind respinse ca nefondate. De asemenea, Nicuşor Constantinescu a fost obligat la plata sumei de 8.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Nicuşor Constantinescu se află sub control judiciar în dosarul în care este judecat pentru un prejudiciu de opt milioane de euro şi în cel al Centrului Militar Zonal, în care are şi interdicţia de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa.

Decizia Tribunalului Constanţa a fost atacată cu apel.

În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată la sfârşitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 - noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 - 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol, "consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului". Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

Procurorii îl acuzau pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, "posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate".

În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, preciza DNA.

Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

Citeşte şi: Autoritatea de Supraveghere a Datelor Personale, autosesizare în cazul listei datornicilor ANAF

Citeşte şi: Poliţiştii ridică documente de la sediul RENAR, trei spitale din Capitală şi depozitul Hexi Pharma