Procurorul general Augustin Lazăr: Evaluăm dacă Brexit ar putea avea impact asupra cooperării judiciare internaţionale

Procurorul general al României a participat, vineri, la Alba Iulia, la deschiderea celei de-a XXX-a ediţii a Congresului General al Uniunii Avocaţilor Europeni şi a fost întrebat de jurnalişti dacă există anchete în pericol, cu privire la colaborarea transfrontalieră, având în vedere că Marea Britanie şi-a votat ieşirea din UE, transmite corespondentul MEDIAFAX.

”Urmează să evaluăm (…) În continuare se va face o evaluare de către autorităţile judiciare în ce măsură ar putea avea un impact asupra cooperării judiciare internaţionale”, a răspuns Augustin Lazăr.

Potrivit procurorului general, cooperarea judiciară internaţională este esenţială în contextul în care România face parte din Uniunea Europeană şi sunt diverse cauze care sunt de instrumentat împreună cu autorităţi din celelalte state membre.

”Cooperarea judiciară internaţională este esenţială în contextul în care România face parte din Uniunea Europeană şi sunt diverse cauze care sunt de instrumentat împreună cu autorităţi din celelalte state membre. Pe partea cooperării judiciare o reprezintă această cooperare prin schimbul de informaţii care trebuie să fie prompt şi trebuie să aibă un caracter preventiv mai ales în cazul unor infracţiuni mai grave, cum sunt terorismul, infracţiuni transfrontaliere şi aşa mai departe”, a spus Lazăr.

Acesta a apreciat că există ”o bună cooperare în baza unor instrumente juridice foarte clar determinate, între statele membre, precum şi între UE şi alte state”.

”Există o bună cooperare în baza unor instrumente juridice foarte clar determinate, între statele membre, precum şi între UE şi alte state, dar este important să se ştie că astfel de cooperare prin transmiterea unor informaţii care pot să fie nu numai neapărat confidenţiale, pot exista atât între autorităţile judiciare cât şi între casele de avocatură, spre exemplu. Cu ocazia recuperării unor bunuri aparţinând patrimoniului cultural al României, autorităţilor române le-au fost puse la dispoziţie informaţii care erau deţinute de case de avocatură din UE sau din SUA. Sigur, casele de avocatură erau autorizate de clienţii lor să le pună la dispoziţie şi în acest mod s-a putut efectua o verificare dacă bunurile despre care exista suspiciunea că ar putea aparţine patrimoniului cultural al României erau într-adevăr ale noastre sau nu”, a declarat Lazăr.