Procurorul general cere ministrului Justiţiei încuviinţarea reţinerii şi arestării lui Mihail Boldea

"În conformitate cu dispoziţiile art.72 din Constituţia României şi art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statul deputaţilor şi senatorilor, Procurorul General al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizat prin referatul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a solicitat ministrului Justiţiei încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a învinuitului Boldea Mihail pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorii de caz", se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi au solicitat procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să facă demersurile necesare pentru obţinerea avizului în vederea formulării cererii de percheziţie domiciliară, reţinere şi arestare a deputatului Mihail Boldea.

Potrivit articolului 72 din Constituţie, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul Justiţiei.

Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.

Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

Cererea, împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.

În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.

Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.

Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Situaţia va fi adusă de îndată la cunoştinţă ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.

Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

Deputatul Mihail Boldea este cercetat de procurorii DIICOT pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

"Activitatea infracţională a fost desfăşurată în perioada 2006-2010, dar a continuat şi în perioada 2010 - 2011, ulterior dobândirii de către învinuit a calităţii de deputat în Parlamentul României. Cercetările continuă în vederea documentării întregii activităţi infracţionale", a precizat sursa citată.

Potrivit procedurii parlamentare, procurorul general al României se adresează Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor în legătură cu arestarea unui deputat, iar Biroul Permanent va cere Comisiei juridice analizarea acestei cereri.

Comisia juridică va da un aviz pe care îl va trimite plenului Camerei Deputaţilor, care va decide dacă aprobă sau nu arestarea deputatului.

Reprezentanţii Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor estimează că în cursul săptămânii viitoare cazul deputatului Boldea ar putea ajunge la comisie, în condiţiile în care procedura prevede un termen de cinci zile pentru ca cererea să ajungă de la Biroul Permant al Camerei la comisie.

Deputatul Mihail Boldea a fost audiat, vineri, în cazul privind înşelăciunile cu terenuri din Galaţi. Şase persoane au fost arestate şi alte două au primit interdicţie de a părăsi localitatea în acest caz.

Numele deputatului Mihail Boldea a fost vehiculat în mai multe scandaluri imobiliare şi tranzacţii controversate cu terenuri şi imobile din Galaţi, o parte din aceste afaceri fiind mai vechi, din perioada când Boldea era doar avocat în Baroul Galaţi şi nu ocupa o funcţie publică. În schimb, o altă parte a acestor afaceri în care apare numele lui Boldea au ajuns să fie cunoscute după ce acesta a fost ales deputat.

Citeşte şi: Şase din cele opt persoane reţinute în dosarul care îl vizează pe deputatul Mihail Boldea, arestate

Activitatea politică a lui Mihail Boldea a început în anul 2002, atunci când s-a înscris în PD. El a devenit liderul organizaţiei judeţene de tineret a PD Galaţi în 2004, iar în anul 2008 a fost ales deputat din partea PDL. Ulterior, relaţiile sale cu partidul au devenit tensionate, acuzând de mai multe ori lipsa de democraţie din partid şi cerând chiar demisia premierului Emil Boc.

La finele lui 2011, Boldea a demisionat din PDL, iar după ce a activat o scurtă perioadă ca independent în Parlament, el a activat în grupul parlamentar UNPR. În prezent, Boldea este parlamentar neafiliat.

Într-o scurtă declaraţie acordată, vineri, la ieşirea din sediul DIICOT Galaţi, unui cotidian local, deputatul Mihail Boldea a spus că i-au fost aduse la cunoştinţă învinuirile şi a reclamat faptul că procurorii nu au respectat procedurile care se aplică parlamentarilor în astfel de situaţii.

"Mi-au adus la cunoştinţă că sunt pus sub învinuire pentru instigare la fals şi uz de fals şi pentru tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Nu am dat nici o declaraţie şi sunt multe nereguli, una dintre ele fiind că interceptările şi autorizaţiile de percheziţie au fost date de Tribunal şi Curtea de Apel, când, legal, ar fi trebuit cerute de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a spus Mihail Boldea.

Şase din cele opt persoane reţinute în dosarul care îl vizează pe deputatul Mihail Boldea au fost arestate preventiv, pentru 29 de zile, sâmbătă seară, de Curtea de Apel Galaţi, iar celelalte două, între care fostul subprefect de Galaţi Aura Luchiniuc, au primit interdicţia de a părăsi localitatea.

Magistraţii Curţii de Apel Galaţi au emis mandate de arestare preventivă pe numele a şase persoane, respectiv Elena Petrea, secretara cabinetul de avocatură al lui Mihail Boldea, Alexandru Bogdan Boza, fost membru PDL, Tudorel Vrânceanu, Sava Lucian Mirică, Carmen Mirică şi Ştefan Lazăr. De asemenea, fostul subprefect de Galaţi Aura Luchiniuc şi avocata Mihaela Bolboceanu au primit interdicţia de a părăsi localitatea. Deciziile magistraţilor pot fi atacate cu recurs.

Citeşte şi: Cazul Mihail Boldea: Opt persoane au fost reţinute în dosarul care îl vizează pe deputat

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Galaţi au destructurat, vineri, un grup infracţional organizat, constituit din 22 de persoane, dintre care un deputat în Parlament, un avocat din cadrul Baroului Galaţi şi un fost arbitru al Curţii de Arbitraj Galaţi, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals, potrivit unui comunicat DIICOT.

Potrivit procurorilor, membrii grupării identificau terenuri şi imobile situate în zone centrale ale municipiului Galaţi, proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului.

"În acest scop, învinuiţii au folosit hotărâri judecătoreşti falsificate sau pronunţate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunţate în fals", potrivit sursei citate.

Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terţe persoane, cumpărători de bună credinţă, modalitate în care obţineau beneficii financiare substanţiale. Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională depăşeşte un milion de euro, prin raportare la un număr de nouă imobile.

În sarcina unora dintre membrii grupării se mai reţine că au încercat să obţină suma de aproximativ cinci milioane de lei prin inducere în eroare şi folosire de mijloace frauduloase, respectiv a unui contract de prestări servicii falsificat şi a unui bilet la ordin completat în fals.

Citeşte şi: Deputatul Mihail Boldea, un avocat, un fost arbitru al Curţii de Arbitraj şi alţi 19 oameni, cercetaţi pentru înşelăciune şi fals - VIDEO