Program de guvernare: Minim 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare

Documentul precizează că scopul fundamental al actului guvernamental în domeniul securităţii naţionale îl reprezintă crearea condiţiilor politice, organizatorice şi administrative necesare pentru ca, printr-o guvernare eficientă, să poată fi garantată securitatea naţională prin "exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; asumarea conştientă a responsabilităţilor de către toate componentele societăţii; perfecţionarea capacităţii de decizie şi de acţiune a statului de drept în condiţiile supremaţiei legii; afirmarea României ca membru activ cu drepturi egale al comunităţii europene, euro-atlantice şi internaţionale".

Primul dintre cele şase obiective cuprinse în program în legătură cu securitatea naţională are în vedere "îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO şi UE, modificarea cadrului legislativ astfel încât să corespundă noilor realităţi instituţionale şi mediului de securitate intern şi extern, alocarea resurselor necesare susţinerii reformelor preconizate în stategia de guvernare".

Un alt obiectiv îl constituie, potrivit proiectului programului de guvernare, "participarea activă la promovarea democraţiei şi construcţiei securităţii în vecinătatea apropiată a României, în special în bazinul extins al Mării Negre", ca problemă-cheie pentru securitatea naţională.

"În acest context, România trebuie să îşi asume rolul de vector în susţinerea dimensiunii estice a securităţii NATO şi UE", menţionează documentul.

Printre obiective figurează de asemenea "identificarea oportună şi contracararea proactivă a riscurilor şi ameninţărilor prin dezvoltarea capacităţilor de informare, analiză şi decizie", "prevenirea conflictelor şi gestionarea eficientă a riscurilor, a situaţiilor de criză şi a consecinţelor acestora" şi, pe termen mediu, "creşterea independenţei energetice a României, în sensul creşterii substanţiale a producţiei interne de energie, al reducerii dependenţei faţă de o sursă unică de import de energie precum şi al promovării unei Politici Comune de Securitate Energetică la nivelul UE".

Documentul prevede de asemenea, printre obiective, "continuarea procesului de transformare a Armatei într-un instrument militar modern, credibil şi eficient, în măsură să asigure îndeplinirea obligaţiilor ce revin în cadrul apărării colective a NATO, a angajamentelor asumate în UE şi faţă de ceilalţi parteneri ai noştri, precum şi de susţinere a acţiunilor politico-diplomatice ale României pe plan internaţional".

Printre direcţiile de acţiune prevăzute în proiectul programului de guvernare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate în ceea ce priveşte securitatea naţională, figurează "dezvoltarea şi utilizarea coerentă a capacităţilor instituţionale, politice, diplomatice, economice, militare şi de informaţii pentru contracararea riscurilor şi ameninţărilor regionale şi globale" dar şi "actualizarea şi modernizarea cadrului legislativ privind întărirea securităţii naţionale".

De asemenea, documentul menţionează "reforma structurilor de aplicare a legii şi a sistemului judiciar din România pentru combaterea eficientă a corupţiei şi crimei organizate", în strânsă legătură cu securitatea naţională, alături de "apărarea intereselor energetice ale ţării noastre, promovarea unei identităţi energetice naţionale şi diversificarea surselor de aprovizionare".

Documentul notează de asemenea protecţia şi dezvoltarea infrastructurii naţionale, conectarea la reţelele de transport europene, dezvoltarea capacităţilor de informare, analiză şi protecţie pentru prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor, reducerea vulnerabilităţilor şi sesizarea oportunităţilor strategice pentru România.

Potrivit variantei intermediare a programului de guvernare, este de asemenea avută în vedere "participarea la promovarea democraţiei, statului de drept, a stabilităţii şi securităţii în vecinătatea României, în contextul eforturilor întreprinse de UE, NATO şi de alte organizaţii internaţionale, precum şi în alte zone de interes strategic" pentru România.

Documentul are de asemenea în vedere "modernizarea înzestrării Armatei şi asigurarea condiţiilor necesare pentru ca aceasta să îşi îndeplinească rolul constituţional în bune condiţii" dar şi "alocarea anuală a unui procent de minim 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare şi până la 2,38% pe proiecte concrete, creşterea semnificativă a fondurilor destinate gestionării situaţiilor de urgenţă, asigurarea unei bugetări corespunzătoare pentru structurile militare şi de informaţii, precum şi pentru celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale".

Proiectul de program de guvernare menţionează de asemenea, la capitolul "Securitate naţională", decizia viitorului executiv de a "forma corpuri profesionale adecvate", de "a atrage expertiza" necesară sectorului de securitate naţională şi de a crea ghiduri de carieră pentru funcţionarii guvernamentali implicaţi în acest sector şi promovarea educaţiei şi cercetării în zona securităţii naţionale.

Citeşte şi:

Program de guvernare: Finalizarea a 1.000 km de autostradă

Program de guvernare: Recuperarea tezaurului din Rusia, prioritate a politicii externe 

Program de guvernare: 6% din PIB pentru educaţie

Program de guvernare: Restructurarea instituţiei care conduce turismul şi reducerea numărului de taxe

Program de guvernare: TVA redusă la 5% pentru alimentele de bază

Program de guvernare: Impozitele pe clădiri şi automobile, majorate