PROIECT al Penitenciarului Tulcea: Deţinuţii învaţă meserii tradiţionale şi construiesc case ecologice în Delta Dunării

Proiectul "Case noi, şanse noi prin meserii vechi în Delta Dunării" a fost prezentat, sâmbătă, în cadrul unei conferinţe, la cea de-a cincea ediţie a Rowmania Fest, un festival iniţiat de fostul campion olimpic la kaiac-canoe Ivan Patzaichin şi organizat, în acest weekend, la Tulcea.

Proiectul de la penitenciarul Tătaru din Delta Dunării are la bază un model implementat de mai mulţi ani în Norvegia, de penitenciarul Bastøy, care este situat la 70 de kilometri de capitala Oslo, pe insula omonimă. Acesta este primul penitenciar din lume care funcţionează pe principii ecologice şi pe conceptul de "ecologie umană".

Acelaşi lucru se întâmplă şi pe grindul Tătaru, începând din 2014, când a fost iniţiat proiectul "Case noi, şanse noi prin meserii vechi în Delta Dunării", de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin intermediul Penitenciarului Tulcea, secţia Chilia, în parteneriat cu Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23, organizatorul Rowmania Fest.

Bazat pe conceptul de "ecologie umană", proiectul pune accent pe componenta educaţională şi pe creşterea încrederii de sine pentru pregătirea deţinuţilor pentru eliberare. Proiectul urmăreşte să acorde deţinuţilor abilităţi de reinserţie socială, prin instruirea lor în meserii eco de nişă, care să îi ajute atunci când ies din închisoare. În plus, proiectul îşi propune să sensibilizeze opinia publică cu privire la opţiunile de reintegrare în societate ale foştilor deţinuţi.

Deţinuţii sunt instruiţi în meserii ecologice şi participă la construirea unor case, pe grindul Tătaru al penitenciarului de la Chilia. Construcţiile găzduiesc ateliere eco, unde deţinuţii învaţă meseriile de constructor de case, dulgher, olar, împletitor de răchită şi lucrător în agricultură eco.

În acest proiect pilot vor fi implicaţi o sută de deţinuţi - doar bărbaţi, care doresc să se implice, care provin din întregul sistem penitenciar românesc, se află în regim deschis sau semideschis şi sunt în ultimul an sau mai puţin de un an de executare a pedepsei. Aceştia sunt selectaţi de o comise de la Penitenciarul Tulcea şi împărţiţi în grupe. Prima grupă, din care au făcut parte 28 de deţinuţi, a participat în perioada martie-iunie la realizarea unui ansamblu de cinci case ecologice, care vor găzdui atelierele de meserii la care vor participa următorii deţinuţi ce fac parte din acest proiect.

În prezent, este instruită grupa a doua de deţinuţi, din care fac parte 20 de persoane. Aceştia au început să fie instruiţi în luna iulie şi vor încheia acest modul de învăţare a unor meserii tradiţionale în luna octombrie.

Întregul proiect pilot "Case noi, şanse noi prin meserii vechi în Delta Dunării" se va încheia în aprilie 2016, însă Ion Feodorov, directorul Penitenciarului Tulcea, a spus sâmbătă că îşi propune să îl continue şi că există interes chiar ca acesta să fie generalizat la nivelul penitenciarelor din România.

"Deţinuţii sunt ca nişte vânători de recompense pe toată perioada executării pedepsei. Ei urmăresc să-şi reducă pedeapsa. Să câştige zile ca executare. Proiectul acesta este inedit prin faptul că nu este ceva simplu, nu este un curs de frizerie, un curs de calculatoare, unde te duci, bifezi 45 de zile, de multe ori faci numai act de prezenţă, semnezi, la sfârşit dai un examen şi ai câştigat 20 de zile reducerea pedepsei. Aici inedit a fost încercarea de a conştientiza deţinutul că nu putem sta numai 45 de zile. Asta a fost o mare problemă a noastră de la început. Primul curs a început în martie şi s-a finalizat în iunie. A trebuit să îi facem să înţeleagă că au venit să înveţe o meserie, să lucreze în echipă, să se pregătească pentru liberare, să aibă responsabilităţi. A fost un şoc pentru ei. Prima perioadă a cursului a constat într-o parte teoretică, în care s-a încercat crearea unui cadru diferit de cel penitenciar. A fost ceva în genul unei conferinţe, prezentarea unor elemente teoretice, pauză de cafea, discuţii, adică înlăturarea cadrului de penitenciar 100%. I-a prins foarte bine. Dar după-aia a apărut şocul. Când a trebuit să ieşim în teren şi când i-am echipat în echipamentul specific, a doua zi deja parte din ei au venit cu echipamentul împachetat 'Domne', până aici. Nouă ne-a plăcut partea de teorie. Cu sapa, cu hârleţul e un pic mai greu'. Până la urmă am reuşit să îi convingem şi în proporţie de 98% au ieşit şi în teren", a spus, la rândul său, Valeriu Ţugui, şeful secţiei Chilia a Penitenciarului Tulcea.

El a mai afirmat că acest proiect este dedicat deţinuţilor cu un nivel scăzut de şcolarizare. "Am avut şi analfabeţi, am avut şi cu trei clase, patru, opt, zece şi douăsprezece clase", a spus Valeriu Ţugui.

Ţugui a făcut aceste precizări în contextul în care, în timpul conferinţei de sâmbătă, Teodor Frolu, de la Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23, a precizat că în sistemul penitenciar din România sunt în prezent 36.000 de oameni, din care aproape 50% au mari probleme de analfabetism. "Aici este o mare problemă legislativă. În momentul în care nu ai opt clase nu poţi să fii calificat (...) 17.000-18.000 de oameni, care se întorc în societate, nu au o calificare şi nu pot fi angajaţi decât la negru. Sunt oameni care abia scriu şi citesc, care se întorc în societate. Oamenii ăia nu au nicio şansă", a mai spus Teodor Frolu.

El a precizat că proiectul "Case noi, şanse noi prin meserii vechi în Delta Dunării" oferă o platformă de interacţiune socială şi de educaţie socială de forţă. Totodată, potrivit lui Teodor Frolu, Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23 a intrat în acest proiect pentru că el se desfăşoară în Deltă şi pentru că are acea componentă pe care asociaţia încearcă să o valorifice în diferse moduri, aceea că "natura trebuie să facă parte din viaţa noastră mai mult". "Localitatea Chilia este cumva destul de ieşită din acest interes pentru turism, dar în acelaşi timp, are un potenţial extraordinar de a-şi construi o nouă reputaţie pentru turism", a mai spus Teodor Frolu.

De altfel, scopul final al proiectului dedicat reintegrării sociale a deţinuţilor este acela de a genera o schimbare în societate. "Noi, ca administraţie, facem tot posibilul, îi învăţăm, îi ducem la muncă, dar trebuie şi societatea să îi primească (...) E un proiect care vizează pregătirea pentru reintegrare (...) Omul ăla oricum iese. E una să iasă dintr-o locaţie în care omul deja desfăşoară activităţi zilnice, ca şi cum ar fi în libertate şi la el trecerea ar fi, poate că nici nu-şi dă seama. Doar că semnează o hârtie şi beneficiază de un bilet de liberare. Alta e în cazul celorlaţi ", a spus Ion Feodorov, directorul Penitenciarului Tulcea.

De asemenea, în opinia acestuia, rata de recidivă va scădea, dacă acest proiect va fi extins în sistemul penitenciar românesc. Totodată, odată implementat cadrul specific al acestui proiect se vor face reduceri de cheltuieli pentru sistemul penitenciar, a mai spus Feodorov.

Proiectul "Case noi, şanse noi prin meserii vechi în Delta Dunării" este desfăşurat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în parteneriat cu Kriminalomsorgen - Region Sør (Serviciile Penitenciare din Regiunea de Sud, Norvegia), Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23 şi RomanoButiQ, potrivit site-ului acestuia, www.ecoreintegrare.ecodeltadunarii.ro.

Conferinţa de prezentare a proiectului a avut loc în cadrul evenimentelor adiacente celei de-a cincea ediţii a Rowmania Fest, care a început, vineri, la Tulcea, şi se va încheia duminică.