Proiect: Statul să facă, după condamnări la CEDO, acţiune contra magistraţilor care au comis erori

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor are ca semnatari mai mulţi senatori, printre care Ioan Chelaru, Gabriela Crețu, Georgică Severin şi Mihai Fifor (PSD), Sebastian Grapă, Octavian Motoc, Tudor Barbu ( PNL), Constantin Popa, Octavian Bumbu şi Ciprian Rogojan (UNPR), Cristiana Anghel, Eugen Durbacă, Mihai Niţă şi Ilie Năstase (PC) şi László Attila, Pataki Csaba şi Verestóy Attila (UDMR).

Prin iniţiativa legislativă se prevede că “dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care partea a uzat de toate căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii ce se pretinde a constitui eroare judiciară”.

Potrivit legii în vigoare, dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecării procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.

Iniţiativa mai propune ca, după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în urma unei hotărâri irevocabile, “statul se va îndrepta de îndată cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stipulează, în prezent, că, după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile, statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă ne glijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

Prin proiect se mai propune ca termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate aceste cazuri să fie majorat de la un an la zece ani.

În expunerea de motive, iniţiatorii menţionează a adresat o interpelare Ministerului Finanţelor Publice, prin care se cerea o listă a persoanelor şi a instituţiilor responsabile de condamnarea României de către CEDO în perioada 1990-2014, precum şi cuantumul despăgubirilor plătite de minister în numele statului. În urma acestei solicitări, Ministerul de Finanţe a răspuns că, tinând cont de prevederile legale şi de răspunsul instituţiilor implicate în soluţionarea cauzelor pe plan intern, nu a iniţiat, până în prezent, nicio acţiune în regres.

De asemenea, ministerul subliniază că nu a fost sesizat de CSM pentru promovarea unei acţiuni în regres pentru a atrage recuperarea prejudiciului produs statului.

Valoarea despăgubirilor plătite de Ministerul Finanţelor Publice în numele statului este de peste 194 de milioane de lei pentru perioada 1 ianuarie 1998-17 aprilie 2014, potrivit instituţiei.

Potrivit Ministrului de Finanţe, în ceea ce priveşte aplicarea acţiunii în regres trebuie să fie făcută “o interpretare istorico-teleologică” a legislaţiei naţionale.

Iniţiativa legislativă urmează să fie dezbătură de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.