Proiecţii de filme, dezbateri şi concerte, în perioada 30 mai - 4 iunie, la a opta ediţie a GayFest

Reprezentantul Accept a precizat că GayFest este mai mult decât marşul diversităţii şi că este gata să asculte cu respect mesajul "grupurilor parareligioase", de la care aşteaptă acelaşi lucru.

Florin Buhuceanu a declarat că ediţia din acest an a GayFest coincide cu împlinirea a zece ani de când a fost eliminat articolul 200 din Codul Penal, prin care persoanele aparţinând comunităţii LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgender) erau pedepsite.

"Articolul 200 a dus la mii de întemniţări, bărbaţi şi femei. Unii au preferat să se sinucidă, alţii să pedepsească România. (...) Foarte puţini au primit reparaţii morale", a spus Buhuceanu.

În acest context, în cadrul GayFest va avea loc o dezbatere privind libertatea de mişcare în UE a cuplurilor gay, legal recunoscute în alte state decât România, având în vedere că ţara noastră nu recunoaşte drepturile acestor cupluri, deşi există o directivă europeană care trebuie transpusă.

Tot în cadrul festivalului vor fi mai multe proiecţii de filme de scurt şi lung metraj, printre care şi cel mai vechi film gay din istoria cinematografiei, un concert electro, o bibliotecă vie şi un eveniment despre literatură gay.

Ca în fiecare an, în ultima zi a GayFest va fi organizat marşul diversităţii, care va începe la ora 17.00 în Piaţa Unirii. Traseul marşului este Bulevardul Unirii, Piaţa Constituţiei, Parcul Izvor, unde se vor ţine şi discursurile de final.

Potrivit reprezentantului Accept, au confirmat participarea ambasadorul Americii în România, Mark Gitenstein, ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris şi cel al Suediei, Anders Bengtcen, precum şi un membru al PE - Michael Cashman.

Niciun partid politic din România nu a desemnat vreun participant, deşi au fost trimise invitaţii.

"E încurajator că reprezentanţii diplomatici din România atrag atenţia că drepturile omului sunt universale. (...) Noi nici după reforma educaţiei nu avem cursuri de drepturile omului sau de educaţie sexuală. Fără aceste «investiţii» nu trebuie să ne surprindă că nivelul de intoleranţă e mai mare în rândul elevilor decât în rândul părinţilor", a mai spus Florin Buhuceanu.

El a amintit că un sondaj Soros a relevat faptul că 50 la sută dintre tineri resping ideea de a avea un vecin homosexual, două treimi resping ţiganii sau persoanele care au SIDA, iar o treime resping o altă etnie sau religie.

Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Istvan Haller, a declarat că o democraţie şi un stat de drept nu se pot construi pe discriminarea unor persoane, statul trebuind să aibă grijă ca persoanele vulnerabile să nu fie discriminate.

"Observăm un grad mare de intoleranţă faţă de persoanele cu altă orientare sexuală. (...) Persoanele LGBT nu au încredere în instituţiile statului. Nici măcar în CNCD nu au curajul să facă petiţii. Preferă să suporte consecinţele discriminării decât să facă plângere", a declarat Haller.

El a precizat că instituţia pe care o reprezintă poate aplica amenzi de până la 8.000 de lei pentru discriminarea unei persoane care aparţine comunităţii LGBT, în schimb, în ultima perioadă, în instanţă s-au obţinut daune morale de până la 10.000 de euro.

Istvan Haller a declarat că anual, la CNCD, se primesc doar două sau trei plângeri privind dicriminarea pe criterii sexuale, de obicei acestea vizând firme private sau persoane fizice.