Proprietarii de păduri din Apuseni se plâng de hotărârea de guvern privind circulaţia lemnului. Pană îi contrazice

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, alături de Ecaterina Teodorescu, adjunct al Avocatului Poporului, Ecaterina Mirea şi Ileana Frimu, consilieri, şi Camelia Goleanu, expert în cadrul instituţiei, s-a întâlnit vineri cu primari şi reprezentanţi ai mai multor comune din judeţul Alba, zona Munţilor Apuseni, potrivit unui comunicat al Avocatului Poporului.

Aceştia au criticat Hotărârea de Guvern (HG) nr. 470/2014 privind circulaţia masei lemnoase, precum şi Ordinul nr. 596 din 26 iunie 2014 privind aprobarea Metodologiei de testare a implementării Sistemului informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase, sub aspectul încălcării unor prevederi din Codul silvic (Legea nr. 46/2008) şi din Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni.

Potrivit Avocatului Poporului, art. 63 alin. (3) şi (31) din Codul silvic consacră dreptul persoanelor fizice de a exploata în regie proprie un volum de maximum 20 m3/an din pădurile pe care le au în proprietate, prevederi de care beneficiază şi persoanele fizice care au facilităţile prevăzute de Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi membrii formelor de proprietate asociative prevăzute de lege. Or, prin prevederile Hotărârii de Guvern nr. 470/2014 se stabileşte că exploatarea şi transportul masei lemnoase se poate realiza doar prin firme atestate. În aceste condiţii, dar şi motivat de faptul că se instituie obligaţia de transport a masei lemnoase "în vale" în vederea depozitării, iar apoi a transportării acesteia din nou "la deal", unde sunt situate casele majorităţii celor avuţi în vedere de actul normativ, preţul lemnului se dublează.

Astfel, tot lemnul ajunge să fie achiziţionat doar de către marile firme, în defavoarea cetăţenilor din zonă, care au aproape ca unică sursă de existenţă, prelucrarea şi valorificarea lemnului în condiţiile legilor menţionate, se mai spune în comunicatul citat, precizându-se că, în prezent, în anumite localităţi, s-a oprit realizarea unor produse specifice din lemn.

De asemenea, în condiţiile statuate de noul act normativ, persoanele fizice nu îşi mai pot utiliza propriile animale sau atelaje în vederea transportării masei lemnoase, aceştia fiind obligaţi să apeleze la firme cu autovehicule atestate în acest sens. Afectaţi de aceste măsuri sunt şi membrii composesoratelor care primesc partea ce li se cuvine în natură, fiind impusă interdicţia de a vinde materialul lemnos, conform susţinerilor reprezentanţilor unor comune din Alba, care au fost prezenţi la întâlnirea cu Avocatul Poporului.

Faţă de aspectele expuse în cadrul întâlnirii, Avocatul Poporului a subliniat faptul că o hotărâre emisă de Guvern nu poate face obiectul unei sesizări de neconstituţionalitate, dar urmează ca plângerea formulată de reprezentanţii comunelor din zona Munţilor Apuseni să fie analizată din perspectiva legislaţiei în materie în vigoare.

Contactată de MEDIAFAX, Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, a declarat că HG criticată se referă doar la urmărirea transporturilor de lemn în timp real, pentru prevenirea tăierilor ilegale, prin introducerea datelor fiecărui transport în Sistemului informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL).

Prevederile respective nu îi obligă însă pe proprietarii de păduri nici să facă transportul numai prin firme atestate, nici să transporte lemnul "în vale", la depozit. Totodată, ei îşi pot transporta lemnul cu căruţe, a spus Doina Pană.

Ministrul a mai punctat că nu este obligatoriu ca proprietarul să fie cel care introduce datele transportului de lemn în SUMAL, acest lucru putând fi făcut de reprezentantul ocolului silvic, care îi dă dreptul să exploteze lemnul respectiv, conform prevederilor legale.

Pană a mai spus că prevederile HG nr. 470/2014 intră în vigoare la 8 octombrie, deocamdată ele fiind testate la nivelul unor judeţe din ţară, printre care şi Alba.

Ministrul a anunţat că intenţionează să implementeze hotărârea de probă în toată ţara, din 20 septembrie, după ce vor fi făcute informări la nivel naţional.

Guvernul a adoptat, pe 4 iunie, HG nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn.

Ministrul Doina Pană a explicat atunci că implementarea acestei HG va fi un pas extrem de important în combaterea tăierilor ilegale, apreciind că, în prezent, doar 5 la sută din furturile de lemn se fac fără acte, în timp ce, în majoritatea cazurilor, se fac mai multe transporturi de lemn cu acelaşi aviz de însoţire.

Ea a explicat că există, încă din 2008, un program informatic, SUMAL, care urmăreşte trasabilitatea lemnului din pădure şi până la beneficiarul final, însă datele sunt înscrise în sistem după un anumit timp, până la data de 15 a lunii următoare.

Discutând cu cei care au conceput şi administrează sistemul, Pană a ajuns la concluzia că există posibilitatea extinderii lui, astfel încât înregistrarea drumului lemnului din pădure şi până la beneficiarul final să se facă în timp real şi tot drumul să fie monitorizat.

Pentru aceasta, va trebui ca toţi agenţii economici să-şi echipeze mijloacele de transport cu smartphone-uri, pe care va fi instalat gratuit sistemul informatic. În momentul în care transportul pleacă din pădure, şoferul trebuie să acceseze SUMAL prin smartphone şi să introducă nişte date. Automat SUMAL-ul generează un cod unic care trebuie înscris în avizul de însoţire, cod care indică ora, minutul şi secunda în care s-a făcut accesarea sistemului informatic, a explicat Pană.

Dacă nu există semnal în momentul accesării SUMAL-ului, atunci este generat un cod offline care trebuie trecut în aviz, iar când transportul intră din pădure într-o zonă cu semnal va fi primit şi codul unic, care trebuie de asemenea scris în aviz.

Dacă pe traseu, o maşină cu lemne este oprită şi nu are trecut codul unic sau codul offline dacă încă nu a ajuns în zonă de semnal sau ambele, marfa respectivă se confiscă, a arătat Pană.

Chiar dacă un transport un este verificat, şi în momentul predării mărfii la depozit trebuie accesat sistemul astfel încât lemnul tăiat ilegal să nu poată fi primit. Cei de la depozit nu pot spune că au verificat datele transportului de lemn fără să o facă, pentru că rămâne o amprenta intrării în sistem, a mai spus Pană.

Ministrul a precizat că, pentru a propune acest sistem, s-a consultat cu reprezentanţii inspectoratului teritorial de regim silvic şi de vânătoare (ITRSV), Romsilva, proprietarilor şi administratorilor de păduri, firmelor care exploatează lemn şi ai Ministerului de Interne.

"Spre surpriza mea, plăcută, toţi au acceptat această formă. Deci nu numai declarativ sunt împotriva tăierilor ilegale, ci sunt chiar de foarte bune intenţii", a declarat ministrul.

Ea a mai explicat că, pentru implementarea acestui sistem, este nevoie de alte imprimante, motiv pentru care a discutat cu Imprimeria Naţională, iar acestea trebuie să fie securizate şi personalizate, pentru că au fost şi situaţii în care cineva declara că şi-a pierdut formularele pentru avizele de însoţire a mărfii, pe care le vindea altcuiva şi îşi procura altele.

Iniţial, sistemul a început să fie implementat de probă în trei judeţe (Argeş, Sibiu, Alba).

Pană a mai spus că agenţii economici au informat-o că pe fiecare îl costă 150 de euro implementarea sistemului, adică atât cât costă un arbore la maturitate tăiat ilegal.

Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri Doina Pană declara, într-un interviu acordat MEDIAFAX la sfârşitul lunii martie, că este foarte aproape de lansarea unui sistem pentru combaterea furtului de lemn, care să limiteze cât mai mult factorul uman şi posibilitatea corupţiei în gestionarea acestei probleme. Ea a comparat acest sistem cu sistemul radar care împiedică poliţistul să "se preteze la o înţelegere", pentru că rămâne înregistrată viteza cu care circula şoferul oprit.