Propunere: Timişorenii ar putea plăti o taxă de habitat pentru repararea clădirilor istorice

Potrivit şefului Direcţiei Fiscale din cadrul Primăriei Timişoara, Adrian Bodo, taxa de habitat este necesară pentru a se strâge bani cu care să fie reabilitate clădirile monument istoric din municipiu.

"Fiecare timişorean care deţine un imobil şi are domiciliul în Timişoara ar trebui să plătească 40 de lei pe an. Suma ar urma să se achite în două rate egale: până la 31 martie 2013, respectiv 30 septembrie 2013. În cazul neachitării la scadenţă, se vor adăuga penalizari de doi la sută pe lună", a explicat Bodo.

Din banii adunaţi pe primul an, Primăria Timişoara propune refacerea faţadelor a trei clădiri istorice, unităţi de învăţământ din zona centrală a Timişoarei - Liceul "Nikolaus Lenau", Liceul Teoretic "J.L. Calderon" şi Colegiul Naţional "C.D. Loga".

Pe de altă parte, Federaţia Asociaţiilor de Locatari din Timişoara (FALT) atrage atenţia că modul de impunere a acestei taxe, aşa cum este propus de Executivul Primăriei Timişoara, nu poate fi acceptat din mai multe motive.

"Cetăţenii nu au bani să-şi plătească întreţinerea, se percepe o taxă egală pe contribuabil chiar dacă un contribuabil are o amărâtă de garsonieră sau un palat în centrul oraşului, se impune plata acestei taxe doar persoanelor fizice, pe când persoane juridice nu plătesc, proprietarii de imobile care deţin imobile în Timişoara, dar au domiciliul în afara Timişoarei nu plătesc această taxă, iar condiţiile de plată nu sunt corecte", a declarat Petru Olariu, preşedintele FALT.

Totodată, Petru Olariu a solicitat, în numele FALT, Executivului Primăriei Timişoara şi consilierilor locali retragerea anexei referitoare la taxa de habitat din proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare de la sfârşitul acestei luni.

Primăria Timişoara a încercat atât în anul 2009, cât şi în 2010 să impună taxa de habitat în municipiu. În 2009, proiectul de hotărâre a fost retras de pe ordinea de zi, iar în 2010, în urma unei dezbateri publice, primarul Gheorghe Ciuhandu a anunţat că Executivul local renunţă la această taxă şi a propus în schimb înfiinţarea unui fond de solidaritate la care să contribuie toţi cei interesaţi de soarta clădirilor istorice, fond care nu s-a mai înfiinţat.