Prorectorul Universităţii „Spiru Haret”, Eduard Ionescu, reţinut de procurorii DIICOT, alături de alte cinci persoane. Cum erau ajutaţi studenţii care plăteau să copieze la examene

Prorectorul Eduard Ionescu urmează să fie dus în faţa judecătorilor cu propunere de arestare preventivă.

„În urma audierilor, pentru şase persoane s-a dispus masura reţinerii pentru 24 de ore. Acestea urmează să fie prezentate în faţa magistraţilor cu propunere de arestare preventivă. Printre persoanele reţinute se află şi prorectorul instituţiei de învăţământ”, menţionează reprezentanţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Ulterior, DIICOT a anunţat că o a şaptea persoană a fost reţinută în acest caz.

Miercuri, anchetatorii au făcut 76 de percheziţii, ancheta vizând, pe lângă prorector, şi trei secretari universitari, un asistent universitar, 30 de studenţi, 15 profesori, trei decani şi prodecani ai unor facultăţi, dar şi doi angajaţi ai universităţii. De asemenea, procurorii fac cercetări şi cu privire la 12 intermediari, care nu au funcţii sau legături directe cu universitatea. Este vorba despre părinţi, soţi sau alte rude ale studenţilor.

Conform unui comunicat al DIICOT, verificările se fac pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Braşov, Bistriţa-Năsăud, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Vaslui, Satu Mare, Ialomiţa, Timişoara, Dâmboviţa, Botoşani, Cluj şi Mureş.

Dosarul deschis de procurori vizează destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, dare de mită, complicitate la dare de mită, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creaţie intelectuală proprie, abuz în serviciu, participaţie improprie la abuz in serviciu, fals intelectual, participaţie improprie la fals intelectual, instigare la fals intelectual, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă.

„În fapt s-a constatat că, pe parcursul anului universitar 2018-2019, unul dintre prorectorii instituţiei de învăţământ, împreună cu secretari ai unor facultăţi din cadrul universităţii, angajaţi care aveau acces la grilele de examen, precum şi alte cadre din conducerea universităţii, inclusiv cadre didactice direct implicate în evaluarea finală a studenţilor, au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de corupţie, infracţiuni de serviciu, falsuri intelectuale, uz de fals, divulgarea de informaţii nepublice, însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creaţie intelectuală proprie”, conform DIICOT.

Prin această activitate infracţională vastă, membrii grupării infracţionale au urmărit facilitarea promovării frauduloase de către foarte mulţi studenţi/masteranzi, atât a examenelor universitare anuale sau/şi examene restante cât fraudarea inclusiv a sesiunilor de licenţă si master, organizate pe parcursul anului universitar 2018-2019, arată sursa citată.

„Astfel, în schimbul obţinerii de diverse foloase materiale, au procedat la îndeplinirea defectuoasă, neîndeplinirea sau îndeplinirea unor acte contrare ce ţin de îndatoririle de serviciu, facilitând promovarea frauduloasă a examenelor susţinute de foarte mulţi studenţi ai universităţii, atât cu ocazia susţinerii anumitor examene restanţe/credite, cât şi cu ocazia organizării sesiunii de licenţă/master aferente anului universitar 2018-2019 din toamna anului curent”, susţin oamenii legii.

Pe parcursul anchetei au rezultat date care atestă că astfel de activităţi infracţionale sunt derulate în cadrul universităţii de foarte mulţi ani (cel puţin de la nivelul anului 2012) şi au privit nu numai fraudarea unor sesiuni de licenţă cât şi a examenelor obişnuite aferente anilor universitari, existând situaţii când studenţii, viitori licenţiaţi, nici măcar nu au trecut vreodată pe la cursuri şi nu au participat personal la susţinerea examenelor la materiile şi disciplinele respectivelor facultăţi.

„În raport de poziţia de conducere ocupată în cadrul universităţii şi de influenţa pe care o putea exercita atât asupra angajaţilor acesteia cât şi asupra cadrelor didactice/profesori, prorectorul instituţiei de învăţământ superior coordona în mod direct activităţile infracţionale. Secretarii, persoane de încredere ai prorectorului, răspundeau şi erau implicaţi de regulă după caz, în facilitarea obţinerii grilelor cu întrebările şi răspunsurile de la examen, traficarea influenţei pe lângă anumiţi profesori pentru promovarea frauduloasă a examenelor restante/credite, facilitarea obţinerii de lucrări de licenţă deja întocmite”, precizează Direcţia.

În continuare, grilele cu întrebări/răspunsuri, precum şi lucrările de licenţă/master ajungeau în posesia prorectorului, care mai departe, contrar legii si atribuţiilor prevăzute de normele aplicabile, în schimbul unor foloase materiale, le furniza persoanelor interesate (studenţi/persoane intermediare), în scopul utilizării şi promovării frauduloase a examenelor (de an/sesiune de licenţă).

Astfel, s-a constatat că, pentru fraudarea efectivă a probei 1, scrise a examenului de licenţă, fie grilele cu răspunsurile la întrebări ajungeau în posesia candidaţilor (care procedau la învăţarea şi memorarea acestora, sau procedau la salvarea acestora în telefon şi ulterior, în timpul examenului accesau datele de care aveau nevoie, fără a fi împiedicaţi de supraveghetori, ci dimpotrivă fiind aşezaţi în anumite locuri prestabilite pentru a putea acţiona fără probleme), fie studenţii candidaţi erau direct ajutaţi în timpul examenului scris de către anumiţi supraveghetori, în completarea răspunsurilor la testul scris de licenţă.

În ceea ce priveşte proba a II a, orală, de susţinere a examenului de licenţă/master, prorectorul era de regulă cel care după obţinerea lucrării de licenţă, o trimitea mai departe studentului prin intermediul poştei electronice, cu foarte puţin timp (doar câteva zile) înainte de susţinerea şi prezentarea efectivă a lucrării, studentul neavând practic posibilitatea nici măcar de a citi şi a-şi însuşi conţinutul lucrării, aceasta nefiind rezultatul efortului de cercetare personal.

„Mai departe, prorectorul se ocupa în majoritatea cazurilor de însăşi întocmirea şi copertarea exemplarului original destinat facultăţii, pe care în perioada imediat premergătoare sesiunii de licenţă, o preda direct sau indirect cadrului didactic, respectiv profesorului în a cărui coordonare ar fi trebuit să existe lucrarea studentului în cauz”, menţionează DIICOT.