Protest al romilor la Guvern şi la Palatul Cotroceni: Manifestanţii au depus un memoriu la Preşedinţie

Romii au încheiat protestul după ce reprezentanţii lor au depus un memoriu la Preşedinţie, cerând sprijin pentru eliminarea condiţiilor restrictive din legea electorală, pentru ca toate organizaţiile minorităţilor să se poată implica în viaţa politică.

Protestatarii au scandat "Băsescu, ajută-ne", "Vrem alegeri libere" şi au avut bannere pe care scria "Democraţie şi pentru romi", "Vrem pluralism politic", "Puneţi stop monopolului politic".

Pichetul de la Palatul Cotroceni a avut loc după cel de la sediul Guvernului, încheiat în jurul orei 14.00, fără incidente.

O delegaţie a protestatarilor a depus la Preşedinţie un memoriu prin care solicită corectarea de urgenţă condiţiilor restrictive din legea electorală, astfel încât toate organizaţiile reprezentative ale minorităţilor naţionale să se poată implica în viaţa politică a ţării.

În document se solicită şi "abordarea cu seriozitate a problematicii romilor, nu doar cu ocazia vizitelor oficialilor europeni la Bucureşti, prin politici publice structurate, proiectate pe termen mediu şi lung în domeniile prioritare adoptate la nivel european: educaţie, locuri de muncă, locuire, sănătate şi garantarea drepturilor cetăţeneşti".

Romii au protestat mai bine de o oră şi în faţa sediului Guvernului, spunând că sunt nemulţumiţi că demnitari francezi vin în România pentru a le cunoaşte problemele, iar Guvernul doar "se face că înţelege", realitatea fiind că, din cauza problemelor, ei au ajuns o comunitate care se plimbă peste tot în lume.

Protestul din faţa Palatului Victoria are "legătură directă" cu vizita la Bucureşti a miniştrilor francezi de Interne, Manuel Valls, şi pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve, şi este îndreptat spre Executiv, dar vizează şi organizaţiile care îi reprezintă pe romi în Parlament şi Guvern, Partida Romilor şi, respectiv, Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), au spus reprezentanţi ai Alianţei Civice Democrate a Romilor (ACDR), organizatorul manifestaţiei.

Preşedintele ACDR, Marian Daragiu, a declarat că oamenii au ieşit în stradă pentru a cere Executivului să înceapă să gândească politici publice adaptate "unor condiţii nenorocite". Daragiu a mai spus că romii au nemulţumiri legate de faptul că, în România ultimilor 20 de ani, ei au fost folosiţi doar ca menvră electorală şi niciodată nu au fost trataţi ca o problemă reală.

"Această poveste frumoasă cu francezii care vin să atragă atenţia şi Guvernul României care se face că a înţeles trebuie să înceteze. Nu poţi să te aştepţi la efecte pozitive atâta timp cât cauzele sunt ascunse sub preş", a spus preşedintele ACDR.

Acesta a precizat că realitatea constă în lipsa locurilor de muncă şi a locuinţelor pentru populaţia romă, în imposibilitatea de a-şi trimite copiii la şcoală, şi din cauza acestui lucru romii au ajuns o comunitate care se plimbă peste tot în lume, arătând Europei o pată pe care autorităţilea române o cunosc.

"Nu trebuie să vină oficialii francezi să ne spună că avem o problemă, ei trebuie să răspundă prin măsuri adecvate, iar noi aşteptăm mai ales ca Guvernul României să ia măsuri aici", a mai declarat Daragiu.

"Ne dorim ca romii, în cinci-zece ani, să se transforme în oameni care pot contribui la bugetul de stat. Ne dorim să fim parte a procesului democratic în luarea deciziilor. E un semnal de alarmă dat Guvernului României", a mai spus Daragiu, explicând că Legea partidelor politice şi Legea electorală stabilesc că orice organizaţie a unei minorităţi, alta decât cea din Parlament, trebuie să obţină statut de utilitate publică.

El a precizat că ACDR a solicitat obţinerea statutului de utilitate publică, însă Guvernul a respins acest lucru, precizând că Agenţia Naţională pentru Romi a dat aviz negativ.

Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, şi ministrul-delegat pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve, vor avea, miercuri, la Bucureşti, întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, ministrii Muncii şi de Interne, Mariana Câmpeanu şi Mircea Duşa.

Reprezentanţii Ministerului Muncii şi ai Ministerul Administraţiei şi Internelor vor semna, la Palatul Victoria, un acord-cadru cu cei ai Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII), pentru instituirea, cu titlu experimental, a unui sprijin pentru reinserţia familiilor de romi revenite din Franţa.

Cei doi miniştri francezi ai noului Guvern socialist au venit în România pentru a încerca să trateze în mod direct problema romilor, relansată în această vară în Franţa prin evacuarea taberelor, urmată de expulzări.

Comunitatea de romi în Franţa este estimată la aproximativ 15.000 de persoane. Manuel Valls a recunoscut că dacă mii (de romi) au părăsit teritoriul francez de la instalarea la putere în mai 2012 a Guvernului socialist sunt "şi alţii care au sosit".

Marţi, acesta a declarat că Franţa "nu poate primi toată mizeria lumii şi a Europei", el spunând că, înainte de sfârşitul lunii septembrie, 7.000 de români sau bulgari vor fi repatriaţi prin sistemul de ajutor pentru reîntoarcere.

În această vară, mai multe tabere de romi au fost evacuate de către poliţie, suscitând un disconfort în cadrul taberei de stânga şi protestul unor asociaţii, în timp ce politica de expulzări colective în perioada lui Nicolas Sarzkozy a provocat critici aspre din partea Comisiei Europene.

La sfârşitul lui august, Manuel Valls a anunţat, referitor la România şi Bulgaria, că vrea "să înţeleagă de ce nu se desfăşoară politici de inserţie puternice". Anterior, el a acuzat "ţările de origine" că implimentează "politici care discrimnează de decenii aceste populaţii", confruntate cu sărăcia, şomajul şi analfabetismul.