Proteste la Bârlad: Mii de oameni au cerut blocarea exploatării gazelor de şist

Acţiunile de protest, la care au participat reprezentanţi din toate categoriile sociale, de la elevi şi preoţi, până la angajaţi din fabrici şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, au început cu un marş desfăşurat pe o distanţă de aproximativ doi kilometri, între Grădina Publică şi Piaţa Civică din Bârlad.

Adunaţi în centrul municipiului, manifestanţii au scandat împotriva companiei americane care ar urma să exploateze gazele de şist în zona de sud a judeţului Vaslui, prin metoda fracţionării hidraulice, considerată una periculoasă pentru mediu înconjurător şi, implicit, pentru populaţie.

O parte dintre protestatari au luat cuvântul la microfonul instalat în Piaţa Civică, motivându-şi acţiunea de respingere a proiectului de extragere a gazelor de şist.

"Noi sperăm ca prin această manifestaţie să sensibilizăm Guvernul cu privire la impactul care l-ar avea asupra mediului şi populaţiei acest proiect al extracţiei gazelor de şist. A fost un miting paşnic, la care au participat peste 5.000 de oameni nu numai din Bârlad, ci şi din comunele limitrofe, inclusiv din nordul judeţului Galaţi. Din nefericire, firma Chevron nu a venit până acum să explice populaţiei ce presupune această metodă de extracţie a gazelor naturale, ceea ce-i face pe oameni să fie şi mai sceptici", a declarat, joi, primarul municipiului Bârlad, Constantin Constantinescu.

Mitingul organizat de societatea civilă s-a încheiat în jurul orei 19.00, oamenii intenţionând să-şi continue seria acţiunilor prin care încearcă să blocheze proiectul extracţiei gazelor de şist în zona de sud a judeţului Vaslui.

În acest sens, societatea civilă va înainta o petiţie către Guvern care, până în prezent, a fost semnată de 20.000 de oameni.

În 15 martie, preşedintele PDL Vaslui, deputatul Dan Marian, anunţa că a iniţiat organizarea unui referendum în Bârlad şi în 30 de comune vasluiene, pe tema proiectului privind exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice.

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit pentru prima oară, cu ocazia discursului din urmă cu două săptămâni din Parlament, despre potenţialul economic al exploatării gazelor de şist din România, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declarând pentru MEDIAFAX că şeful statului a fost vizitat anterior de reprezentanţii grupului petrolier american Chevron, liderul mondial în exploatarea gazelor de şist.

Agenţia MEDIAFAX a relatat despre întâlnirea dintre premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi reprezentanţii Chevron, întrevedere ce a avut loc marţi, 6 martie, şi la care a asistat şi ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gittenstein.

Referindu-se la problema exploatării gazelor de şist în România, ministrul Mediului a afirmat că, în prezent, compania Chevron este încă în faza de explorare, "de prospecţiuni", la nivelul întregii Uniuni Europene.

Directorul pentru România al companiei Chevron, Thomas Holst, a anunţat, la sfârşitul anului trecut, la Bucureşti, că gigantul petrolier american va începe în 2012 forajul în România, în căutarea de gaze neconvenţionale.

"Am început prospecţiunile seismice în luna august şi apreciem că vom fora prima sondă în a doua parte a anului 2012", afirma atunci Holst.

În România, Chevron deţine un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pntru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, a spus şi el la acea dată că rezervele sigure de gaze naturale ale României, estimate să acopere consumul pentru încă 15 ani, ar putea fi completate cu depozite de gaze neconvenţionale.

Chevron a avut însă probleme cu operaţiunile din Bulgaria.

La jumătatea lunii ianuarie, guvernul bulgar a anunţat că a anulat licenţa Chevron de explorare a zăcămintelor gazelor de şist şi că pregăteşte o lege pentru interzicerea totală a acestui tip de foraje, din cauza temerilor legate de impactul asupra mediului.

Executivul de la Sofia a decis că Chevron poate efectua prospecţiuni pentru petrol şi gaze în nord-estul Bulgariei, dar numai prin folosirea unor tehnici convenţionale de forare, şi nu a fracturării hidraulice, care constă în injectarea de apă amestecată cu nisip şi chimicale la mare presiune în formaţiunile de şist şi care, potrivit ecologiştilor, distruge pânza freatică.

Citeşte şi: Băsescu, vizitat de Chevron anterior primei menţiuni publice despre importanţa gazelor de şist