Protestele din România evidenţiază furtuna care cuprinde Europa de Est, în umbra crizei euro

Protestele din România evidenţiază imaginea tot mai sumbră din regiune, apreciază agenţia Associated Press, adăugând că în statele din fostul bloc sovietic ce fac parte din Uniunea Europeană, frustrarea creşte din cauza stagnării economice şi a guvernării îngrijorătoare, încurajând protestele şi impredictibilitatea ce ar putea pune în pericol creşterea şi stabilitatea într-o regiune deja marcată de tulburări.

Dar deocamdată, furia este cu siguranţă mai mare în Ungaria şi în România, în ambele ţări evoluţia evenimentelor fiind modelată de moştenirea regimurilor comuniste, notează AP. În România, multe probleme sunt exacerbate de dominaţia continuă a unor foşti comunişti, inclusiv a preşedintelui Traian Băsescu, care în timpul lui Nicolae Ceauşescu a fost căpitan de navă pentru compania de stat Navrom la Antwerp. Aceasta era o poziţie privilegiată care îi permitea să obţină valută.

Ungarii au ieşit de asemenea în stradă în ultimele luni, din cauza noii Constituţii şi a legilor care concentrează puterea în mâinile partidului de dreapta Fidesz, al premierului Viktor Orban. În Slovacia, sondajele preconizează o revenire la putere în urma alegerilor din martie a lui Robert Fico, un fost premier de stânga care a îngrijorat Occidentul cu atitudinea sa îngăduitoare faţă de state autoritare, mai precizează Associated Press.

Premierul ungar Viktor Orban a reuşit într-un timp scurt să-şi transforme complet ţata, notează la rândul său publicaţia germană Der Spiegel, adăugând că naţionaliştii şi populiştii câştigă teren în Europa de Est. Altădată un politician admirat, Orban pare acum un amestec de Vladimir Putin şi Hugo Chavez, dar el nu este un caz special. Orban şi Ungaria lui reprezintă o mişcare politică ce cuprinde centrul şi sudul Europei.

O furtună periculoasă se formează în umbra crizei euro, dar nu numai economiile fragile sunt în pericol, stabilitatea politică şi socială lipsind în multe societăţi central şi sud-europene. Aceste regiuni au două decenii de reforme neîntrerupte şi politici dure de austeritate în spatele lor, iar mulţi oameni sunt epuizaţi, "oboseala democraţiei", euroscepticismul şi aversiunea faţă de Occident fiind în creştere, comentează revista germană.

UE şi-a pierdut demult rolul de forţă în Europa de Est. De la statele baltice la Bulgaria, aproape nici un stat est-european nu mai susţine cu adevărat proiectele UE. În Cehia, preşedintele Vaclav Klaus a fost întotdeauna împotriva UE şi a euro, generând tulburări politice în ţară, iar în Estonia creşte resentimentul faţă de costul eforturilor de salvare a zonei euro. După alegerile din martie, populistul Robert Fico ar putea reveni la guvernare în Slovacia, iar preşedintele României, Traian Băsescu, susţine mai degrabă Statele Unite decât UE, notează Der Spiegel.