PROTESTUL de la Roşia Montană continuă: Cei 22 de mineri rămân blocaţi în subteran

Liderul Sindicatului "Viitorul Mineritului" de la Roşia Montană, Cristian Albu, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că minerii blocaţi în subteran refuză să iasă la suprafaţă până nu vor primi garanţii "că vor avea în continuare locuri de muncă şi că proiectul minier se va dezbate şi nu se va respinge pe criterii politice, la presiunea străzii".

Albu a spus că este îngrijorat de starea de sănătate a minerilor, deoarece toţi au tensiunea scăzută, iar condiţiile din subteran sunt foarte dificile, cu temperaturi scăzute şi multă umezeală.

"Mă îngrijorează starea lor de sănătate. Astăzi (vineri - n.r.) voi intra cu o echipă medicală pentru a le evalua starea de sănătate. Sunt îngrijorat din cauza temperaturilor scăzute şi umezelii din subteran, care le-ar putea afecta starea de sănătate", a explicat Albu.

El a afirmat că minerii nu vor să iasă din subteran până când nu va veni un factor de decizie de la Bucureşti sau reprezentanţii grupurilor parlamentare, cu care să discute despre situaţia de la Roşia Montană.

Albu a spus că, în paralel, vor continua şi protestele de la suprafaţă, în semn de solidaritate cu cei blocaţi în subteran.

Un număr de 22 de mineri s-au blocat, miercuri, în subteran la Roşia Montană, cerând să vină acolo preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre situaţia economică a zonei şi despre proiectul minier. Ei au continuat şi joi protestul în galeria Cătălina-Monuleşti.

Preşedintele Sindicatului "Viitorului Mineritului Roşia Montană, Cristian Albu, declara că minerii blocaţi în subteran îl consideră pe preşedintele Senatului "principalul vinovat de tergiversarea luării unei decizii în privinţa proiectului minier".

Potrivit lui Albu, oamenii sunt disperaţi deoarece le expiră contractele de muncă la 1 octombrie şi, în lipsa unei decizii privind începerea proiectului minier, se aşteaptă să îşi piardă slujbele. El adăuga că aproximativ 350 de angajaţi ai companiei miniere au contracte de muncă pe perioadă determinată, care expiră la 1 octombrie.

De asemenea, aproximativ 200 de persoane, localnici, dar şi angajaţi ai companiei miniere, au protestat, joi, în comuna Roşia Montană, solicitând guvernanţilor şi parlamentarilor să ia o decizie privind începerea proiectului.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că a convenit cu liderul PNL Crin Antonescu constituirea unei comisii parlamentare care să fie o platformă democratică de dezbatere a proiectului privind Roşia Montană şi în care să fie prezentate toate datele despre acesta.

În acest context, premierul a spus că, din discuţiile cu PDL, liderii acestui partid doresc ca Guvernul să facă proiectul, dar fără o dezbatere parlamentară, ceea ce, în opinia premierului nu este admisibil.

Marţi, Comisia juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.

Citeşte şi: Comisia juridică din Senat a dat AVIZ NEGATIV proiectului de lege privind Roşia Montană

Proiectul de lege a primit aviz negativ şi din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat.

Citeşte şi: Senat: Raport NEGATIV pentru proiectul Roşia Montană în Comisia de Administraţie şi Mediu

Premierul Victor Ponta declara, marţi, că în situaţia respingerii proiectului privind Roşia Montană consecinţa negativă este "ştergerea judeţului Alba de pe harta economică", menţionând că doreşte ca toţi parlamentarii PSD să voteze în cunoştinţă de cauză şi nu pe "criterii politice".

Citeşte şi: Ponta: Consecinţa negativă a stopării proiectului RMGC este ştergerea judeţului Alba de pe harta economică

Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, că va analiza toate opţiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roşia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenţia de a iniţia o acţiune în instanţă.

Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roşia Montana, declara miercuri directorul general al companiei, Jonathan Henry, într-un interviu pentru The Globe and Mail.

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

Protestele au fost declanşate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.

Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania roşia Montană Gold Corporation "este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit".

Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.